Viața în Finlanda: ce trebuie să știi dacă vrei să te muți cu familia

Finlanda, țara unde iernile durează 7 luni

Supradenumirea aceasta, de ”țara celor o mie de lacuri”, este o subestimare, pentru că Finlanda are, de fapt,  aproximativ 187.888 de lacuri, fiind țara cu cele mai multe lacuri din lume. Acestor lacuri le sunt asociate și 179.888 de insule, așa că este natural ca finlandezii să aibă o pasiune pentru drumeții, pescuit și pentru ambarcațiuni maritime. Însă, de departe, cel mai neobișnuit lucru la care trebuie să te adaptezi dacă vrei să te muți în Finlanda este proximitatea Cercului Polar, care transformă clima noastră temperată cu cele 4 anotimpuri, într-o climă polară cu două anotimpuri - vară și iarnă. Iarna durează 7 luni și ai parte de numai 3 ore de lumină pe zi, iar în timpul verii sunt zone în Finlanda în care soarele stă pe cer mai mult de 70 de zile fără să apună.

Cea mai fericită țară din lume?

De trei ani încoace, Finlanda a fost votată drept cea mai fericită țară din lume. Lucru oarecum ciudat, deoarece rata sinuciderii în această țară este destul de mare comparativ cu ale altor țări europene, reprezentând un sfert din cauzele deceselor tinerilor cu vârste între 15 şi 24 de ani, conform OMS. Se crede că acest procent este cauzat de climă, dar mai ales de gradul de perfecționism al țărilor scandinave, care pune presiunea mare asupra tinerilor.

Însă fericirea finlandezilor pare să aibă de-a face cu șase factori la care ei excelează:

1. GDP per capita (produsul intern brut),
2. ajutorul social,
3. speranța de viață,
4. libertatea de a lua decizii în viață,
5. generozitatea
6. lipsa corupției

Țara lui Moș Crăciun

Un alt motiv mai laic, dar cât se poate de important, care adaugă procente bune la nivelul fericirii, este faptul că Finlanda este țara lui Moș Crăciun. Potrivit tradiției finlandeze, Sfântul Toma este, de fapt, Moș Crăciun, iar el trăiește în Laponia finlandeză, în Rovaniemi, un oraș situat pe Cercul Arctic, unde pe timp de iarnă peisajul pare un basm pictat de aurora boreală, de sănii trase de reni și de hohotele de râs ale lui Moș Crăciun și ale copiilor. În Ajunul Crăciunului, la ora 12.00, se proclamă “pacea de Crăciun”, iar un obicei vechi de 600 de ani pedepsește aspru pe oricine tulbură această pace. Și mai trebuie să știi, dacă vrei să faci parte din poporul finlandez, că la cina tradițională de Crăciun, finlandezii vor pune pe masă:

• cod fiert, bine condimentat, cu sos şi garnitură de cartofi natur,
• friptură de porc sau de pui,
• legume fierte,
• prăjituri şi fructe

Helsinki, o capitală europeană spectaculoasă

Helsinki este capitala Finlandei, dar este mai mult decât o capitală: este cel mai mare parc natural urban din Europa. Finlandezii au un mod uimitor de a trăi în comuniune cu natura și capitala țării lor este cea mai clară dovadă: clădiri uriașe din granit sau din oțel se amestecă natural cu păduri, lacuri (300 la număr) și parcuri uriașe. De subliniat că apa de la robinetele locuitorilor din Helsinki este apă de izvor, una dintre cele mai curate din lume.

Helsingfors (actualul Helsinki) a început să prindă contur ca așezare urbană în 1550, fiind un mic port și oraș pescăresc. Abia când Finlanda a fost cucerită de ruși și aceștia au hotărât mutarea capitalei aici, a devenit repede cel mai mare și mai populat oraș din țară (având în prezent aproape 600 de mii de locuitori). Însă o dată cu asta a venit și un cost, unul chiar mare, pentru că Helsinki este unul dintre cele mai scumpe orașe din Europa. Dar să vedem care sunt cele mai interesante lucruri pe care trebuie să le știi despre Helsinki dacă vrei să te muți cu familia în Finlanda:

• Are 8 universități
• Are 6 parcuri tehnologice și științifice
• Are 11 mii de locuri de parcare pentru bărci
• 70% dintre companiile care activeaza în Finlanda au sediile aici
• Temperatura medie anuală nu depășește 0°C
• 120 de zile pe an plouă
• Iarna nu există zăpadă pe bulevarde, deoarece aceste sunt încălzite pentru a topi omătul și a usca pavajul

Stilul de viață în Finlanda

Dacă ai avut răbdarea să citești informațiile de mai sus poți trage ușor concluzia că stilul de viață finlandez este unul apropiat de natură. Așa că, chiar dacă este mai mereu frig, finlandezii adoră drumețiile și le fac oriunde și oricum, pe cele 179 de mii de insule. Probabil că mai crezi că finlandezii sunt nișe vikingi aprigi, cărora le place să petreacă și să se manifeste violent. Însă ei, de fapt, sunt un popor fino-ugric, înrudit cu estonienii si cu popoare din estul Rusiei europene și vestul Siberiei. Și, deși au făcut parte din regatul Suediei, nu au nimic în comun cu aceștia. Sunt un popor tânăr, care a văzut independența la 1918, oameni cărora le plac băuturile tari, dar și să aibă parte de un nivel de cultură ridicat. Și culmea, finlandezilor le place cafeaua și sunt renumiți pentru asta, se pricep să o prepare și o consumă din plin (un finlandez consumă, în medie, 12kg de cafea pe an). Tot ei, probabil în mare legătură cu cafeaua, consumă și mult lapte, cam 1 litru de persoană pe ... zi! Lucru oarecum ciudat, pentru că 17% dintre locuitorii țării au intoleranță la lactoză.

”Finlanda este, probabil, cea mai normală țară în care am fost. Este un loc în care lucrurile se întâmplă natural, în care ordinea și liniștea nu sunt supărătoare, în care agitația nu este deranjantă și în care oamenii nu sunt doar gazde, ci sunt în primul rând oameni. În Finlanda am văzut un sistem gândit pentru oameni, în folosul oamenilor și implementat cu ajutorul oamenilor. Lucruri simple implementate și gândite bine, astfel încât să aducă prosperitate. Lucruri atât de simple încât pentru cei „deștepți” (ca noi) sunt prea banale (de pildă, se pune mare accent pe reciclarea sticlelor de plastic, iar pentru fiecare sticla goală primești 20 de eurocenți – ei bine, existau oameni nevoiași care adunau de pe jos sticlele de plastic goale, astfel încât toață lumea avea de câștigat: și primăria, și comerciantul, și mediul, și persoana respectivă).” spune Răzvan Pascu pe blogul lui.

Cât costă viața în Finlanda?

”Nu prea există sărăcie. Statul are grijă ca fiecare locuitor să aibă un minim necesar pentru trai. Este o țară în care nu o să vezi pe stradă cerșetori, oameni fără adăpost. Nu o să vezi animale fără adăpost.”, spune Narcisa Suciu, o artistă din România, stabilită de peste 7 ani în Finlanda. Totuși, cât costă viața în Finlanda? Să începem să enumerăm câteva dintre cheltuielile pe care le-ai face dacă ai decide să te muți în această țară nordică  (aceste costuri sunt aproximative și actualizate în 2020):

• chiriile: o garsonieră - 960 de euro/lună, un apartament cu 3 camere oscilează între 1300 și 2000 de Euro/lună, în funcție de zonă
  
• coșul de cumpărături: 1 pâine -0.915€, un cofrag de ouă-1.85€, 1 kg de mere-2€, 1 litru de lapte-0.93€, 1 kilogram de cartofi-0.87€, 1 kilogram de roșii-2.85€, 1 kilogram de brânză locală-6.15€
• hainele: o pereche de pantofi din piele-114.61€, o pereche de blugi-84.95€, o rochie de vară-31.35€
• la restaurant: mâncare pentru o persoană la un restaurant ieftin-10.5€, mâncare pentru două persoane la un restaurant de calitate=60€, un meniu McDonald’s-7.97€, 1 cafea cu lapte-3.38€, o sticlă cu apă (0.33l)-1.65€
  
• utilități: abonament lunar internet-23.14€, rata pentru apă, gaze și electricitate pe o lună pentru un apartament de 80 m2= 105.52€, un bilet la cinema-13€, abonament lunar la sală-36.24€
• învățământ: plata lunară pentru grădiniță-283.45€, costuri școlare anuale-6,289.74€
• transport - bilet cu un singur drum-3€, prețul minim pentru taxi-6€, abonament lunar pentru transportul în comun-54.7€, 1 litru de benzină= 1.53€

Cum sunt salariile?

Finlanda nu este țara în care să vii pentru a te îmbogăți: "Salariul nu este cea mai importantă chestiune a vieții! Eu nu am venit pentru bani în Finlanda. Daca nu veneam pentru soțul meu, a doua zi plecam înapoi. Nu e o țară în care să câștigi bani. Ai un trai decent, ai siguranță și respect", spune Rodica Moldovan, o româncă stabilită în Finlanda, pentru Evenimentul Zilei. Însă, chiar dacă salariile nu sunt din cele mai mari, programul de serviciu din Finlanda este cel mai scurt din Europa. Numărul efectiv de ore muncite pe săptămână în Finlanda este de 37,8, în timp ce la noi se ajunge la 41,3 ore, potrivit unei analize Eurofound.

Salariu mediu în Finlanda este de 2,259.38€, iar salariile medii pe categorii de meserii nu sunt foarte diferite de cel mediu:

• Salariul unui contabil Finlanda= 3,009.09€â
• Salariul unui arhitect Finlanda= 3,584.03€
• Salariul unui babysitter Finlanda= 1,173.02€
• Salariul unui ospătar Finlanda= 1,747.96€
• Salariul unui zidar Finlanda= 2,013.18€
• Salariul unui dentist Finlanda= 8,762.05€

”În Finlanda nu există conceptul de salariu minim pe economie. Există o înțelegere între sindicate și patronate pentru fiecare ramură, înțelegere care nu este obligatorie, dar care este în general respectată. Este însă o idee foarte bună să fii membru de sindicat. Nu doar că ești foarte bine protejat de eventualele abuzuri pe care le poate face angajatorul, dar, în cazul în care îți pierzi locul de muncă, sindicatul îți plătește ajutorul de șomaj, ajutor care este substanțial mai mare decât cel primit de la serviciul de asigurări sociale.”, scrie Adrian Wolkowski pentru Republica.

Viața de noapte

Finlanda este numită și ”tărâmul soarelui de la miezul nopții”, pentru că verile soarele nu apune, iar viața de noapte nu este delimitată de lumină/întuneric, ci mai degrabă de timp. Finlandezii sunt mari iubitori de muzică heavy metal, trupe ca Children of Bodom, Nightwish sau Lordi, câștigătorii la Eurovision 2006, descriu natura întunecată și sălbatică a pământului finlandez. Viașa de noapte în Finlanda este presărată cu multe cluburi de muzică, de cafenele, pub-uri, baruri și locații elegante. Intrările în baruri sunt gratuite, iar în cluburi taxele de intrare variază între 10 și 15 euro, iar vârsta minimă este de 18 ani. Localurile se închid la ora 2 dimineața, dar viața de club începe abia la ora 22.00 și se termină spre orele 6 dimineața. Prețurile la alcool sunt mai ridicate ca în România, deoarece și taxele sunt mult mai ridicate. 

Ce trebuie să știi despre cultura finlandeză

Trebuie să știi mai ales că finlandezii sunt renumiți pentru saunele lor, fiind, de fapt, un cult și mai puțin o simplă tradiție. Fiecare casă scandinavă care se respectă trebuie să aibă o saună, iar dacă stai la apartament se prea poate ca sauna să fie la subsolul blocului. Finlanda are 1,5 milioane de saune. Iar în cele publice, este interzis să intri îmbrăcat, accesul este la comun, femei, bărbați și copii. Lucru ciudat, pentru că finlandezii când sunt îmbrăcați nu sunt foarte sociabili. Finlanda este, astfel, o țară a paradoxurilor, unde televiziunile își încep programele la 5 după-amiază, cu emisiuni explicite de educație sexuală pentru copii, dar în același timp ascunzând fețele oamenilor la știri. Este țara unde tu, ca persoană, ești baza societății, nu familia, așa că divorțurile sunt la ordinea zilei. Despre finlandezi se spune că sunt poporul care “tace in mai multe limbi”, cu un simț al umorului puțin ciudat și cu pasiuni la fel de bizare:

• anual se organizează pe 13 octombrie Ziua Ghinionului, când se sărbătoresc știrile negative și ghinioanele ca o modalitate de a învăța din experiențele negative și a le preveni în viitor
• tot anul se organizează Campionatul Mondial de Cărat Nevasta, în Sonkajärvi, în luna iulie, unde cupluri de peste tot din lume vin aici, unii pentru a-și petrece luna de miere
• alte campionate ciudate: ”vânătoarea de țânțari”, ”aruncarea telefonului mobil”, ”fotbal în mlaștină”, ”aruncatul cu cizma de cauciuc” și Campionatul Mondial de Air Guitar.

Speranța de viață

Conform ultimelor date ale OMS publicate în 2018, speranța de viață în Finlanda o așază pe locul 21 în lume:

• masculin 78.7,
• feminin 84.2
• speranță totală de viață 81.4

Creșterea și educația copilului în Finlanda

Chiar dacă Finlanda pare a nu fi o țară prietenoasă cu familiile, sistemul ei de învățământ atipic, centrat pe personalitatea copiilor, este foarte apreciat. Sistemul educațional finlandez este descris de câteva detalii interesante:

• nu pune accent pe concurența între elevi
• încurajează efortul în echipă
• nu se bazează pe evaluări ale elevului
• le permite copiilor să se joace mai mult
• copilul este tratat ca un adult
• creșa, grădiniță și școala sunt gratuite

”Sistemul de învățământ este absolut diferit de cel românesc. Se studiază mult mai puțin, dar se învață mult mai mult. Nu există o programă atât de strictă ca cea cu care noi suntem obișnuiți în România. Important este să se învețe și să se observe la ce este copilul talentat sau ce este bun să facă. Se pune foarte mult accent pe lucrurile făcute efectiv cu mâna, pe artă, pe craft, pe chestiile pe care ai putea să le faci și să le transformi în meserie din hobby.”, povestește Narcisa Suciu.

Prin urmare, mulți dintre expații din Finlanda, deși nu s-au acomodat cu stilul mai rece al locuitorilor, nu au părăsit țara pentru a profita de sistemul educațional. Totuși, sistemul protecției copilului este unul extremist, pentru că aici îți poți pierde copilul dacă îl apostrofezi sau îl bruschezi puțin mai tare. Este țara unde copiii au aceleași drepturi ca și părinții lor, iar cei mici se maturizeză repede, devin și mai repede independenți și se desprind la fel de repede de cuibul familiei. 

Ce trebuie să știi despre creșterea copilului:

• taţii primesc nouă săptămâni de concediu plătit pentru creşterea copilului, iar mamele – 4 luni. După această perioadă, unul dintre părinţi poate sta acasă cu cel mic, până când acesta împlineşte vârsta de trei ani, timp în care primeşte o alocaţie de la stat în valoare de 450 de euro lunar.
• Campania „Timp petrecut cu tata”. „Muncim o mare parte din viaţa noastră, iar concediile pentru creşterea copilului sunt scurte. A fi părinte e cel mai important job din lume!” – sloganul campaniei respective.
• Este singura ţară dezvoltată unde taţii au petrecut mai mult timp cu copiii lor decât mamele: bărbaţii au stat cu micuţii lor, în medie, cu opt minute în plus faţă de mame, potrivit unui studiu realizat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE)
• O femeie care aşteaptă un copil, care nu are o sarcină cu complicaţii, poate beneficia între 11 şi 15 vizite medicale gratuite.
• Nu există costuri pentru nașterea în spital, iar proaspetele mame primesc renumita cutie finlandeză de 140 de euro, ce conţine lucruri esenţiale precum pătuţ, saltea, cărucior, jucării, etc.

Viața românilor în Finlanda

Finlanda are numai 5,5 milioane de locuitori dar și cea mai mică densitate a populației din Europa, însă populație este în continuă creștere și datorită imigranților, care sunt peste 200 de mii, din toate țările lumii. Finlanda este unul din cele zece state membre ale Uniunii Europene care au permis accesul liber pe piața muncii a cetățenilor români, după 1 ianuarie 2007. Astfel, românii se pot angaja în Finlanda în aceleași condiții ca și cetățenii acestei țări, supunându-se legislației în materie de ocupare aflată în vigoare. Primul lucru pe care trebuie să îl faci este să te înscrii în KELA - Kansaneläkelaitos - serviciul finlandez de Asigurări Sociale și cea mai importantă instituție pentru cetățean. Pentru a fi admis în Sistemul de Asigurări Sociale trebuie să fii înregistrat la Evidența Populației, să primești de la Poliție permisul de ședere permanentă în Finlanda și să ai un loc de muncă. Prin KELA:

• beneficiezi de asigurare medicală, 
• se plătește ajutorul de șomaj, alocația pentru copii, pensia
• garantează proprietarului locuinței pe care o închiriezi că, în orice situație, acesta își va primi banii pe chirie. Pentru că, da, în cazul în care o persoană se confruntă cu o situație financiară dificilă, KELA va plăți pentru asigurat o parte din chirie.

Imigranții români se adaptează cel mai greu regulilor poporului finlandez, mai ales din cauza faptului că viața socială din Finlanda este complet diferită de cea din România. Nu ai să vezi oameni discutând aleatoriu pe stradă sau socializând la poarta casei. Finlandezii nu se exteriorizează deloc, nici măcar în fața propriilor copii. Românii stabiliți în Finlanda îi văd pe finlandezi ca fiind foarte reci și distanți, poate și pentru că educația i-a îndemnat să nu depindă unii de alții.

”Nu știi daca sunt supărați, daca sunt veseli, pentru că nu își arată. E foarte greu, cel puțin mie mi-a fost foarte greu la început. Veneam din Portugalia, unde oamenii sunt gălăgioși, toată lumea petrece, râde, plânge, nu contează. Aici, singurul moment când îi vezi cum sunt ei e seara, când se îmbată, atunci devin mai comunicativi, mai sensibili ca să zic așa. Mi se pare un popor foarte individualist. Ca să dau un exemplu, m-am dus într-o zi la un restaurant, eram cu soția mea, și lângă noi, la o masa alăturată, băiatul a cerut-o în căsătorie pe viitoarea lui sotie. Și ea a spus da, toată lumea s-a sculat, a aplaudat, râsete frumos, și a venit nota de plata. Și zice chelnerul “cum vrei să plătești?”. Și el zice “separat”. La modul trăiesc împreună și separă toate notele de plată. Educația asta de a nu-și arăta sentimentele, de a nu se exprima, le-a creat oarecare frustrări și devin și foarte singuri.”, povestește Mitu, un român stabilit în Finlanda de peste 10 ani.

Societatea finlandeză este, poate, cea mai diferită de cea românească din toată Europa. Românii stabiliți aici se luptă cu o țară unde exteriorizarea publică este aproape inexistentă, gesturile oamenilor abia de observă, totul este disciplinat, reținut, atât în vorbă cât și în comportament.

• "Am ieșit la o bere într-o zi cu soțul meu, cu un coleg finlandez și cu partenera lui de viață. Am sunat-o pe soția colegului într-o zi, am întrebat ce mai face, și fata respectiva aștepta să-i spun de ce am sunat. Când a văzut că nu spun nimic, m-a întrebat: "Dar de ce ai sunat?" "Ca să văd ce mai faci", îi zic. Eram singură și pe soțul meu nu puteam să-l deranjez tot timpul de la serviciu. De atunci am băgat la cap: nu suna daca nu ai un motiv special. A fost cel mai mare șoc pe care l-am simțit: oamenii nu discută decât dacă au un motiv anume sau sunt prieteni de-o viață", povestește Rodica Moldovan, șefa Asociației Romanilor din Finlanda, pentru Evenimentul Zilei.
• ”Finlanda nu este o țară ușor de descoperit pentru un străin. Nu te privesc în ochi, nu se privesc în ochi, nu dau mâna și abia dacă se salută. Trăiești într-o liniște deplină, în care tu îți faci propriile reguli. E greu să te adaptezi, pentru că nimeni nu te lasă să înțelegi regulile integrării în societatea lor.”, spune Grig, un român stabilit în Finlanda, pe un blog de travel
• ”Țările nordice nu sunt pentru toată lumea. Cred că nu oricine se poate acomoda la viața de aici. Diferența față față de o țară ca cea în care noi suntem născuți și care e situată mult mai în sud este foarte mare. Sunt nopțile albe pe timpul verii, întunericul de pe timpul iernii. Sunt temperaturile foarte scăzute pe timpul iernii. Acestea fac grea acomodarea.”, mai spune Narcisa Suciu.
  
• ”Decizia pe care am luat-o, de a începe o viață nouă în Finlanda, a fost cu siguranță cea mai bună decizie din viața mea. Aici ne-am realizat aproape toate visurile, trăim într-un mediu curat, avem o alimentație foarte sănătoasă, facem sport, iar viața este foarte ușoară în această țară. Putem spune că Finlanda ne-a oferit o șansă, drept pentru care îi vom fi mereu recunoscători și o vom respecta și iubi ca pe locul căruia îi spunem „ACASĂ".”, concluzionează Adrian Wolkowski.
  

Surse: Adevărul, Stirile ProTV, Finlanda.ro, Life.ro, Republica, RazvanPascu.ro