Avem doar 18 veri de petrecut cu copiii noștri. Să le facem să conteze

Avem doar 18 veri de petrecut cu copiii noștri – povestea unei mame

Vara se apropie, iar mintea mea a început deja să pună la cale planuri de a petrece timpul într-un mod plăcut cu puiul meu. Vom merge la grădina zoologică și la plajă. Îmi doresc tare mult să îi văd expresia feței când va observa pentru prima dată o libelulă.
Vrea să mă bucur de nopțile calde și umede de vară alături de el, așa că deja m-am gândit că îl voi lăsa să stea până mai târziu (nu excesiv), doar pentru a putea mânca împreună înghețată, pentru a râde și pentru a ne juca sub razele lunii.
O prietenă mi-a spus însă zilele trecute niște vorbe care m-au pus pe gânduri. A spus ceva de genul “dacă stai să te gândești, avem la dispoziție doar 18 veri de petrecut cu copiii noștri.“ În acel moment am simțit cum inima mea se sfărâmă. Fiul meu are deja 2 ani, așa că am făcut repede calculul și a rezultat că mai avem numai 17 veri de petrecut împreună…Ca să ne băgăm degetele în nisip și să ne stropim cu apă pe plajă.
Doar 17 veri ca să ne bucurăm de duminică de leneveală. De a sta pe canapea fără să facem nimic într-o zi toridă de august sau de a alerga printre stropitoarele cu apă din parc ca să ne răcorim.
Șaptesprezece veri de copilărie, de timp alocat pentru noi ca o garanție că stăm sub același acoperiș. Unde am crescut împreună, nu separate, și unde vom crea toate amintirile de care sper să fim mândri într-o bună zi, când vom privi în urmă.

Șaptesprezece veri ca să explorăm. Să avem parte de aventuri și să descoperim noi locuri, fie că sunt în orașul nostru sau mai departe.
Șaptesprezece veri de grătare în curte, porumb copt, bucăți zemoase de pepene roșu și hamburgeri.
Șaptesprezece concedii de mers cu cortul sau de joacă în piscină.
Șaptesprezece veri în care este doar al meu. Înainte de a deveni adult și de a se descurca singur, căutând și sper că găsind oamenii săi, prietenii cei mai buni cu care se va simți ca într-o familie.
Șaptesprezece veri pentru excursii cu mașina, călătorii cu avionul, plimbări și hoinărit prin locuri necunoscute.
Șaptesprezece veri de petreceri aniversare, limonadă, vată de zahăr și prăjituri.
Șaptesprezece veri de loțiuni solare, ciupituri de țânțari, picnicuri în parc și plimbări în pădure.
Șaptesprezece veri înainte să crească, să se mute singur și să își creeze o viață a sa. Unde ar putea petrece veri întregi departe de noi, explorând lumea cu prieteni sau cu un partener, trimițându-ne ilustrate din noile sale aventuri.
Nu vreau să plâng după ceva ce nu am pierdut încă, dar realizez acum cât de efemer este timpul. Și pentru că nu îl pot opri și să îl fac să dureze mai mult, voi încerca să mă bucur de el și să fiu prezentă în fiecare moment care ne-a mai rămas.
Deoarece mult prea repede doi ani devin 10, apoi 15, apoi “promit că o să te sun, mamă.”
Așa că atâta timp cât avem aceste zile împreună, vom cânta și vom sta până târziu în grădină. Ne vom închide telefoanele mobile și vom petrece cât mai multe zile afară, bucurându-ne de timpul care ne-a fost dat. Pentru că mai avem încă 17 veri împreună. Ceea ce este bine.

Adaptare după un articol publicat pe 25 mai pe www.mother.ly.