Fiica mea mi-a spus că vrea să fie „tată” când va crește. Da, draga mea, și eu aș fi vrut la fel

Fetița ei i-a spus că i-ar plăcea să fie „tată” când va fi mare

Într-o seară, când își pregătea fiica de culcare, o mamă a auzit ceva la care nu s-ar fi așteptat: că micuța și-ar dori să fie „tată” când va crește. Reacția mamei a fost, chiar dacă nu a exprimat-o verbal, să fie de acord cu fetița. Iată cum a decurs discuția respectivă, potrivit „kidspot.com.au”:

„Aseară, când îmi pregăteam fiica de culcare, ea m-a privit și mi-a zis: „Mamă, când voi fi mare, oare aș putea să fiu tată?”

Pe moment, nu am știut ce să-i răspund și, fără să gândesc, i-am dat această replică: „Draga mea, așa ceva nu este posibil, însă poți să fii mamă.”

„Dar eu nu vreau să fiu mamă, vreau să fiu tată”. 

Tot ce mi-a venit în minte în acea clipă a fost: „Da, draga mea, și eu aș fi vrut la fel.” Mi-am dorit să-i pot spune adevărul. Însă nu m-am putut gândi să-i spun ceea ce ar fi trebuit să audă de la mine.” 

A adus în prim-plan provocările prin care au de trecut mamele

Auzind dorința fiicei sale, a realizat o trecere în revistă a celor mai importante obstacole pe care mamele trebuie să le depășească, de la transformările hormonale din sarcină și de după naștere, până la numeroasele „misiuni” pe care le au de îndeplinit în fiecare zi și străduința de a găsi un echilibru între viața de familie și cea profesională. Continuându-și confesiunea pentru sursa citată, mama a ținut să vină cu următoarele precizări:

„Într-adevăr, draga mea, este foarte greu să fii mamă. Uneori, și eu mi-aș dori să nu fiu mamă. În primul rând, te confrunți cu diverse provocări din punct de vedere fizic. În pântecul nostru cresc bebeluși, iar corpurile noastre sunt secate de nutrienți mai multe luni, poate chiar ani. Ne confruntăm cu tăieturi, cu copci, cusături, cu vânătăi și suntem epuizate. Ne cade părul. Sângerăm. Ne pierdem puterile. Mai mulți ani avem parte de nopți nedormite. 

Trecem și prin numeroase transformări hormonale. Corpurile noastre se întind, iar pielea ajunge să ne atârne. Draga mea, acestea sunt doar câteva dintre schimbările prin care trec mamele. 

Nici nu mai este nevoie să amintesc tulburările ce intervin în plan psihic. De multe ori, acestea duc la depresie postnatală, la anxietate, la sindrom de stres post-traumatic după naștere. 

Nu mai pun la socoteală sentimentul de vină specific mamelor. Niciodată nu vei fi convinsă că ai făcut tot ce ai putut. Chiar dacă știi că „duci în spate” toată familia, cu toate poverile în plan fizic, mental și cognitiv. 

Vei fi persoana care organizează întreaga familie. Vei stabili ce se mănâncă, vei spăla și te vei ocupa de treburile-cheie. Nu se întâmplă așa pentru că partenerii nu vor să ajute, ci dimpotrivă. Te simți datoare să faci toate acestea întrucât tu ai adus pe lume copilul și ești în concediu de maternitate. 

Viața ta devine mai complicată decât cea a partenerului tău. Tu te vei regăsi în situația de a te întoarce la muncă. Tu va trebui să reușești să faci un compromis între dorința de a sta cu copilul și cea de a reveni la serviciu.

Cariera ta poate avea de suferit. Într-adevăr, vei încerca să le faci pe toate. Te vei strădui să fii o femeie puternică. Te vei întoace la muncă pentru a rămâne ancorată „în câmpul muncii”, pentru a nu ajunge să faci un pas înapoi. În ciuda eforturilor tale, tot se va întâmpla așa. De exemplu, când copilul tău este la creșă ori la grădiniță, tu vei fi prima care va fi sunată. Vei ajunge să fii epuizată în perioadele de boală ale copilului. Mai târziu vei ajunge să te „târăști” pur și simplu la muncă, în ciuda faptului că te-ai trezit la 4 și jumătate dimineața și ai apucat să dormi numai două ore.  

Însă vei continua să „jonglezi” cu toate acestea. Pentru că așa fac mamele. Familia și prietenii o să-ți amintească să „ai grijă de tine”. Îți vei cumpăra câteva produse pentru îngrijirea pielii sau vei folosi o mască de față. Poate vei reuși să mergi la un masaj. Dar aceste demersuri te pot ajuta într-adevăr? Sinceră să fiu, încă încerc să-mi dau seama ce înseamnă de fapt să ai grijă de tine, cum trebuie să procedezi din acest punct de vedere.

Ținând cont de toate acestea, trebuie să știi, draga mea, că uneori nici eu nu aș vrea să fiu mamă. De fapt, să fii mamă este „meseria” cea mai dificilă și cel mai puțin apreciată...”

Pentru mama epuizată: ce să nu uiți niciodată

Și-ar dori ca mamele să se bucure de mai multă apreciere

Cea care a dezvăluit că fiica ei i-a spus că și-ar dori să fie „tată” când va fi mare și-a încheiat confesiunea exprimându-și susținerea față de celelalte mame:

„Desigur, nu am spus cu voce tare ce gândeam. Am continuat să-mi privesc fetița, care a adormit repede. Însă nu pot spune că nu am fost frustrată gândindu-mă că eforturile mamelor nu se bucură adesea de suficientă apreciere. 

De asemenea, mi-am amintit de ce îmi doresc atât de mult să ridic moralul și celorlalte mame din preajma mea. Îmi doresc să fiu un suport de nădejde, dar și cel mai bun ascultător pentru prietenele mele, mamele. Întrucât este într-adevăr dificil să fii mamă.”