Am devenit bunică înaintea mamei mele!

Din descrierea de pe profilul său, Bruce părea un tip foarte direct, cu picioarele pe pământ, iar mesajul pe care mi l-a trimis, la vremea respectivă, a fost unul drăguț. Dar cum un procent covârșitor din întâlnirile mele anterioare au fost mai mult coșmaruri decât vise devenite realitate, cumva simțeam că șansele erau împotriva mea.

I-am citit cu atenție profilul și, la un moment dat, am ajuns la secțiunea „copii”. Era bifată. Avea doi copii. Dar câți? Pe profilul său scria „trei sau mai mulți”. Un copil, OK. Doi copii, poate. Trei? Mai mulți? Câți? Trebuia să primesc un răspuns la această întrebare, și repede, având în vedere că la vremea respectivă eram 99% sigură că nu îmi doream copii.

În cele din urmă am aflat. Avea trei copii, dar a fost nevoit să selecteze căsuța „trei sau mai mulți”, deoarece era singura opțiune. Era divorțat de ani de zile, avea succes pe plan profesional, era dulce și sincer și voia să vorbim la telefon, lucru pe care l-am și făcut. De multe ori. A fost frumos, dar să mergem mai departe!

Când i-am întâlnit pe copiii lui Bruce, toți erau niște adolescenți în devenire; acum au în jur de 20 de ani. Cu siguranță nu i-am „crescut” eu, dar am avut un grad bun de implicare în viața lor. Bruce și cu mine ne-am căsătorit în 2012, cu toți cei trei copii alături de noi pentru a sărbători acest nou capitol.

Citește și: 25 de lecții importante de la bunica

Nu știam că voi fi bunică înainte de a avea primul meu fir de păr alb!

Bruce are doi fii și o fiică, care avea puțin peste 20 de ani când a rămas însărcinată. În aceeași zi - la propriu - sora mea mai mică m-a sunat să îmi spună că și ea va avea un copil. Bebelușii trebuiau să vină pe lume la o lună diferență, cel al fiicei lui Bruce urmând să fie primul. Bruce avea să devină bunic mult mai devreme decât anticipase. Și, spre surprinderea mea, eu urma să fiu „bunica vitregă”, efectiv un alt bunic pe care acest copil îl va cunoaște de la naștere. Nu că oamenii nu pot fi bunici la 40 de ani - mulți sunt - dar eu nu aveam nicio intenție de a avea copii, cu atât mai puțin nepoți. Nu a fost ceva la care m-am gândit să îi dau o șansă domnului "Trei sau mai mulți copii".

Citește și: Abia ce anunțase că este mamă, iar acum Sia a dezvăluit că a devenit și bunică

Am fost încântată să devin bunică? Nu era ceea ce mi-am imaginat, cel puțin nu atât de curând, dar...

...fiica lui Bruce era încântată, iar eu m-am bucurat pentru ea! De asemenea, abia așteptam să-mi cunosc nepoata sau nepotul, dar nu eram nici pe departe la fel de entuziasmată cum ar fi mama mea, de exemplu, la gândul că va deveni bunică. Apoi mi-a venit în minte partea cea mai amuzantă din toată povestea asta: Voi deveni bunică înaintea mamei mele. Și chiar mai amuzant, mama mea ar fi devenit străbunică înainte de a deveni bunică. 😂 Ne-am amuzat cu toții de caracterul neordonat al lucrurilor și mi-am imaginat ramurile arborelui genealogic îndoindu-se pentru a se adapta circumstanțelor noastre.

Anul acesta, nepoții mei (copilul surorii mele și cel al fiicei mele vitrege) împlinesc cinci ani. Se joacă împreună. Este foarte drăguț. Din punct de vedere al relației, sunt un fel de verișori, lucru care încă ne încurcă.

Mă simt ca o bunică? Nu chiar, dar unul dintre copii îmi spune „buni Melissa”, iar asta mă face să zâmbesc!

Sunt mai mult ca o a doua bunică a lui, pentru că el este mult mai apropiat de bunica lui maternă biologică, dar îl iubesc și voi fi mereu acolo ori de câte ori va avea nevoie de mine.

Sunt șanse ca și cei doi fii ai lui Bruce să aibă într-o zi copii. Iar fiica sa ar putea avea încă unul (sau mai mulți). Ar fi bine să mă obișnuiesc cu ideea că sunt bunică. Trebuie să fiu un model bun pentru mama mea. 😆

Citește și: Bunicii sunt magici! Un fotograf a surprins cele mai frumoase imagini cu bunicii și nepoții lor