Informații importante depsre rezistența la antibiotice
Deși antibioticele constituie una dintre cele mai mari descoperiri medicale, prescrierea lor în exces a ajuns să conducă la dezvoltarea unor bacterii care nu răspund la tratament. Ele sunt folosite pentru a trata infecțiile bacteriene precum pneumonia sau infecțiile de tract urinar și nu ajută la tratarea infecțiilor virale precum banala răceală sau gripa. Rezistența la antibiotice apare atunci când bacteriile își modifică structura (pentru a se proteja) într-un mod care determină antibioticele să fie mai puțin eficiente sau să nu funcționeze deloc; astfel, un antibiotic care în trecut ar fi distrus bacteria sau ar fi împiedicat-o să se multiplice nu mai acționează. În fiecare an la nivelul SUA sunt realizate mai mult de 160 de milioane de rețete pentru antibiotice și aproximativ 50% dintre ele pot să nu fie potrivite, conform Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor. Iar Organizația Mondială a Sănătății avertizează că rezistența la antibiotice constituie una dintre principalele amenințări pentru sănătatea omenirii din zilele noastre. Părinții joacă un rol important în procesul de stopare a folosirii eronate a antibioticelor.
Motivele pentru care apare rezistența la antibiotice sunt diverse, principalul fiind că aceste medicamente sunt utilizate în momente în care nu sunt necesare, precum:
- Administrarea unui antibiotic pentru o afecțiune unde nu are rost (precum o infecție virală)
- Administrarea antibioticului greșit sau a dozei incorecte
- Oprirea administrării antibioticului prea curând
- Utilizarea unui antibiotic recomandat unei alte persoane
Antibioticele care ajung în apa menajeră pot să reprezinte o altă problemă. Acest lucru se întâmplă când medicamentele sunt deversate la toaletă sau în chiuvetă. Multe farmacii dețin programe de preluare a medicamentelor nefolosite.
Produsele de curățare bacteriană care sunt folosite la nivelul unei gospodării, precum cele pentru bucătărie sau baie, pot de asemenea să conducă la rezistență la antibiotice. Studiile au demonstrat că folosirea săpunului cu apă este la fel de eficientă în distrugerea bacteriilor ca produsele etichetate drept antibacteriene. În plus, administrarea de antibiotice animalelor pentru a stimula procesul de creștere sau pentru a preveni apariția bolilor generează uneori rezistență animală care poate fi transmisă oamenilor.
Prof. Dr. Alexandru Rafila, președinte al Societății Române de Microbiologie completează "Rezistența la antibiotice este un fenomen natural. Orice bacterie care vine în contact cu un anumit antibiotic poate să genereze rezistență. Problema este că de multe ori tratăm excesiv, adică infecții virale fără să fie nevoie de tratament antibiotic, ca și când ar fi bacteriene. Iar acest lucru nu face decât să producă bacterii rezistente la antibioticul respectiv. Sau tratăm cu cantități insuficiente de antibiotic, adică cantitățile care pot distruge bacteriile, ele doar sunt informate despre existența antibioticului și apare rezistența. Deci este un fenomen natural, accelerat de activitățile umane. Un tip de activități este reprezentat de cele din sistemul veterinar, antibioticele fiind folosit ca factor de creștere pentru animale și a peștilor, în zootehnie și piscicultură sau în sectorul uman se tratează inutil sau insuficient infecțiile bacteriene. Aceștia sunt factorii principali care conduc la apariția rezistenței la antibiotice. Bacteriile multi-rezistente se transmit, inclusiv geografic de la o țară la alta, prin călătorii - există persoane care sunt purtătoare ale bacteriilor multi-rezistente fără să facă infecția, dar pot răspândi aceste bacterii către persoane imunodeprimate sau care au diverse afecțiuni care predispun la infecție și sunt foarte greu sau imposibil de tratat deoarece au apărut bacterii pan-rezistente, adică rezistente la toate clasele de antibiotice cunoscute."
Rezistența la antibiotice în cazul copiilor
Prof.Dr. Alexandru Rafila face următoarele precizări cu privire la categoria copiilor: "Copiii sunt în general purtători ai unor bacterii care pot fi rezistente la antibiotice. Mă refer la stafilocolul auriu sau la pneumococ. Copiii purtători nu trebuie tratați împotriva portajului cu bacterii multi-rezistente. Acest lucru nu face altceva decât să stimuleze apariția rezistenței. Putem să îi vaccinăm împotriva infecțiilor cu pneumococi și rezolvăm problema cu privire la rezistența pneumococului la antibiotice pentru că nu vor mai găzdui acele bacterii. Dacă ne referim la categorii de risc, este vorba de orice copil care are o afecțiune imunodeprimantă sau anumite malformații. Sunt copii sensibili la care eventuala prezență în unități medicale, tratamente administrate în mod cronic pot să aibă un risc crescut de infecții și trebuie protejați în mod deosebit."
În ceea ce privește prevalența rezistenței la antibiotice, Prof. Dr. Alexandru Rafila subliniază că "la copii apare mult mai rat decât în rândul persoanelor adulte, pentru că și patologia infecțioasă care apare la copii este de multe ori diferită. Copiii de mai puține ori internați în secții de terapie intensivă, sunt mai rar supuși unor manevre invazive care predispun la niște infecții cu bacterii multirezistente. Pe de altă parte, portajul și infecțiile cu pneumococ de multe ori sunt produse de serotipuri foarte rezistente la antibiotice care pot fi prevenite prin vaccinare și prin măsuri igienice de bună calitate."
Prevenirea rezistenței la antibiotice
Există câțiva pași simpli care pot fi urmați de orice persoană pentru a preveni apariția rezistenței la antibiotice. Pasul primar presupune conștientizarea cu privire la greșelile și ideile preconcepute legate de antibiotice. Următoarele măsuri pot să fie de mare ajutor:
- Întreabă medicul dacă antibioticele constituie tratamentul potrivit pentru copilul tău
- Nu solicita antibiotice când medicul este hotărât să nu recomande/consideră că nu sunt necesare; atunci când organismul este sănănos, sistemul imunitar va elimina majoritatea infecțiilor de tract respirator (virale și bacteriene) singur
- În situația în care copilul necesită antibiotice, administrează cursul complet de tratament prescris
- Oferă copilului tău tratamentul complet cu antibiotice chiar dacă starea sa de sănătate se ameliorează
- Întotdeauna respectă dozajul și instrucțiunile primite de la medic și farmacist; acestea presupun cantitatea corectă de medicament și momentul potrivit de administrare. În cazul în care nu faci acest lucru bacteriile din organism pot deveni rezistente
- Nu folosi antibiotice vechi pentru infecții noi
- Antibioticele trebuie administrate doar copilului căruia îi sunt adresate (chiar dacă este vorba despre copii din aceeași familie)
- Discută despre rezistența la antibiotice cu medicul de familie/pediatru și adresează-i întrebările pe care le ai
- Apelează la igiena mâinilor pe bază de apă și săpun și nu la produse etichetate drept antibacteriene, mai ales când o persoană din familie este bolnavă pentru a preveni răspândirea infecțiilor
Prof. Dr. Alexandru Rafila oferă următoarele recomandări: "Este valabil sfatul și pentru copii și pentru adulți. Nu trebuie tratate portajele, lucru care se întâmplă în unele școli când se identifică purtătorii. De exemplu, copiii purtători de stafilococ auriu sunt tratați două săptămâni cu antibiotic, trebuie total evitat. Pur și simplu măsurile igienice generale sunt suficiente pentru a împiedica răspândirea acestei bacterii. Tratamentele antibiotice trebuie aplicate numai la prescripția medicului, numai pentru infecții bacteriene. Virozele, infecții frecvente în sezonul rece, gripa și alte viroze, nu beneficiază de tratament antibiotic și utilizarea antibioticelor în cazul lor nu face decât să genereze rezistența.
Părinții trebuie să se prezinte întotdeauna la medicul de familie sau la specialistul de boli infecțioase când este vorba despre o boală infecțioasă și să nu administreze copilului antibiotice fără prescripție medicală."
Surse: www.childrens.health.qld.gov.au; www.sciencedaily.com; www.nationwidechildrens.org; www.aboutkidshealth.ca