De vorbă cu nutriționistul: este musai să dăm mâncare gătită copilului în fiecare zi?

Copiii mănâncă mai des decât adulții

Chiar dacă în primul an de viață stomacul unui bebeluș are o dimensiune mică, pe măsură ce micuțul tău crește, va putea consuma mai multe alimente. Este important de subliniat faptul că un copil va ajunge să mănânce mai des decât un adult. Astfel, un nou-născut are nevoie să mănânce la fiecare trei ore, însă odată cu creșterea va renunța la mesele din timpul nopții; va ajunge la vârsta de 1 an să mănânce de aproximativ 6 ori într-o zi, laptele rămânând în continuare masa de început și de final de zi. Copiii de 2-3 ani au nevoie să mănânce la interval de 2-3 ore sau să ajungă la 6 mese într-o zi, în vreme ce preșcolarii au nevoie de aproximativ 4-5 mese pe zi (în principiu sunt 3 mese principale și 2 gustări). Până la vârsta școlară, copilul ajunge să consume 3 mese pe zi – mic dejun, prânz și cină și o gustare după-amiaza (depinde însă și intervalul de timp care se scurge între mese – poate fi necesară încă o gustare între mic dejun și prânz).

Pe măsură ce crește copilul vei observa că i se va modifica și apetitul. Deși nu poți anticipa pofta de mâncare pe care o va avea în fiecare zi, trebuie să acorzi atenție semnelor pe care ți le transmite deoarece el este singurul în măsură să stabilească dacă îi este sau nu foame, respectiv dacă s-a săturat sau nu. Fii atent doar la copilul tău și nu încerca să faci comparații cu o rudă sau un vecin; fiecare organism este diferit, chiar și în cazul copiilor gemeni. De asemenea, nu contează atât de mult cât de des mănâncă un copil, ci și ce anume consumă. Mesele copilului tău trebuie să întrunească necesitățile nutritive și să îl ajute să crească și să se dezvolte.

Cele trei mese principale pentru copilul tău

Micul-dejun – singura masă pe care toată lumea trebuie să o consume, indiferent de vârstă. Un mic-dejun sănătos va ajuta copilul să facă față programului zilnic, conferindu-i energia de care are nevoie. Copiii sunt extrem de activi, așadar au nevoie de cantitatea potrivită de combustibil care să îi ajute să funcționeze corespunzător. Acei copii care sar frecvent peste micul dejun au șanse mai puține să fie sănătoși, activi și să se concentreze bine la școală. Au de asemenea mai multe șanse să se confrunte cu schimbări de dispoziție și creștere în greutate, ceea ce poate cauza alte tipuri de îmbolnăvire. Alimentele considerate sănătoase pentru creșterea și dezvoltarea copilului tău sunt cerealele integrale, pâinea prăjită, ouăle, fructele și legumele, precum și produsele lactate importante pentru dezvoltarea sistemului osos.
Prânzul – masa de prânz este o altă ocazie de a oferi copilului tău nutrimentele și energia de care are nevoie. Evită să oferi copilului tău alimente intens procesate precum salam sau șuncă, dar și alimente cu conținut ridicat de sare sau zahăr. Îi poți oferi în schimb legume gătite, orez, sandvișuri cu carne slabă, legume, salată, carne de pui sau de curcan.
Gustările – în funcție de gradul de activitate al copilului tău, apetitul său poate varia. Oferă-i o gamă variată de alimente sănătoase din care să aleagă și nu alimente cu multe calorii dar fără nutrimente. O gustare sănătoasă este un pahar de lapte cu un sandviș, un castron de supă, cereale cu lapte sau smoothie.
Cina – această masă reprezintă prilejul ideal pentru a găti mâncare sănătoasă în familie. Dacă îți rogi copilul să ajute la pregătirea mesei se va bucura mai mult de alimentele preparate. Cina poate include supă de pui sau de legume, paste, piure de cartofi, orez, legume la cuptor sau la abur cu carne slabă.

Opinia specialistului

Dr. Camelia Olteanu, medic specialist în Nutriție și Dietetică, președinte al Asociației Dieteticienilor și Nutriționiștilor din România, ne-a oferit următoarele informații:

Este deja cunoscut faptul că problemele privind greutatea corporală cu care se confruntă persoanele născute în ultimele decenii au la bază în special adoptarea unui stil de viață nesănătos, începând din copilărie, în care un loc fruntaș îl ocupă alimentația, urmată imediat de sedentarism. Statisticile OMS au arătat că în UE 1 din 3 copii cu vârsta de 11 ani este obez. În țara noastră 1 din 4 copii suferă de obezitate. Conform predicțiilor OMS, în anul 2050 peste 50% din populația lumii ar putea să ajungă obeză.

Părinții trebuie să fie atenți la faptul ca fiziologic depozitele adipoase ale copilului mic se reduc treptat, atingând un minim în jurul vârstei de 5 ani, iar apoi are loc o creștere a adipozității, premergătoare perioadei pubertății. Dacă însă această creștere survine înaintea vârstei de 5 ani, copilul poate deveni obez în viața adultă, spre deosebire de copiii a căror creștere a adipozității a avut loc după vârsta de 7 ani. De asemenea, excesul ponderal din adolescență va avea ca repercusiuni un adult obez.

Deoarece obezitatea este o boală cronică ce va avea drept consecințe: dizabilități fizice, probleme psihologice, apariția bolilor cardiovasculare, renale, diabet, cancer, se impune luarea măsurilor preventive cât mai timpuriu. Deoarece copiii mici nu au capacitatea de a alege alimentele corecte din punct de vedere nutrițional, părinților și bunicilor le revine responsabilitatea hrănirii adecvate a micuților.

În acest sens ar trebui evitate pe cât posibil mâncărurile gata preparate din comerț: congelate, de tip fast food sau chiar cele gătite în restaurante deoarece nu se cunoaște calitatea materiilor prime, conținutul real în grăsimi, zaharuri, conservanți, potențiatori de gust, culoare, miros, mai ales că mulți cumpărători nici nu citesc eticheta nutrițională, în cazul în care aceasta există. De asemenea, de multe ori nici nu se știu condițiile de igienă existente la prepararea acestor mâncăruri. Dacă obișnuim copiii mici cu mâncarea gătită în casă, ei vor învăța să aprecieze aspectul, gustul, mirosul și textura alimentelor. Dacă nu îi “premiem” ducându-i periodic în locurile în care se vând produse de tip fast-food, atunci nu vor căpăta dependență.

Dacă părinții ar avea curiozitatea să calculeze conținutul caloric al unei mese obișnuite la un fast-food, ar constata că:

1 hamburger “cu de toate” = 500 kcal
1 porție medie de cartofi prăjiți = 330 kcal
1 plăcintă = 240 kcal
1 înghețată la cornet = 150 kcal
1 shake = 210-330 kcal
1 pahar cu suc carbogazos = 170 kcal

În concluzie, un meniu obișnuit poate să conțină ușor peste 1000 kcal, pe când nevoile energetice zilnice ale copiilor sunt în medie:
1-3 ani 1300 kcal
4-6 ani 1700 kcal
7-10 ani 2400 kcal

Observație: aportul energetic al copiilor cu aceeași vârstă și sex depinde foarte mult și de nivelul activității fizice.

Dacă în mâncarea gătită în casă se folosesc materii prime de calitate, cât mai proaspete, neprăjite și se respectă regulile de igienă, atunci vom fi siguri că alimentația copilului, ca și a întregii familii, va fi una sănătoasă bogată în substanțe nutritive și fibre și va asigura un conținut echilibrat în glucide, lipide, proteine, minerale și fibre.

Ca variante care se pot găsi în comerț, în caz de forță majoră, ar fi salatele gata preparate, unele supe bio, carnea slab gătită la rotisor sau la grătar, legume la abur sau la grătar, deserturi bio pe bază de iaurt și fructe. Pentru copiii foarte mici există în comerț diverse mâncăruri adaptate vârstei lor și fabricate de firme de notorietate pe plan internațional, specializate în astfel de preparate.

Dacă mergem la masă într-un restaurant vom observa că aproape toți tinerii comandă pizza, hamburgeri, șnițel cu cartofi prăjiți sau paste cu mult sos și brânză grasă deoarece sunt obișnuiți de acasă cu aceste mâncăruri. Nu mai pot aprecia o friptură la cuptor sau pe grătar cu legume asortate și o salată. De asemenea, atenție mare la deserturi. Sunt nesănătoase, pline de calorii, îngrașă, strică dinții și creează dependență la fel ca fumatul, băuturile alcoolice și drogurile. Nici deserturile preparate în casă nu se recomandă decât ocazional, la evenimente speciale.

Părinții și bunicii trebuie să-și revizuiască, în primul rând, propriile obiceiuri și plăceri culinare și apoi să facă educația copiilor în ceea ce privește alimentația, ținând cont de binele copiilor nu de reclame, tendințe și obiceiuri, Din păcate multe dintre mâncărurile tradiționale nu se mai potrivesc stilului de viață mult mai sedentar al copiilor din zilele noastre.

Studiu despre mâncarea gătită de mame

Un studiu a relevat că la nivelul Marii Britanii doar 16% dintre mame gătesc zilnic ca urmare a unui ritm de viață intens. Adevărul este însă că s-a propagat acest concept, reîntârit de mass-media, că trebuie să existe un sentiment de vină și rușine dacă o mamă nu îi oferă copilului său o masă gătită în casă, fiind considerată o atribuție de bază a oricărei femei pentru binele familiei. Însă pentru majoritatea părinților este aproape imposibil să gătească zilnic copilului.
Mamele care oferă produse alimentare semipreparate sunt considerate puturoase și sunt blamate, iar atitudinea lor este privită drept nesănătoasă pentru bunăstarea familiei. Însă concluziile unei cercetări publicate recent bazate pe mai mult de 400 de rețete de gătit pentru bebeluși și copii, arată că acestea nu sunt întotdeauna mai sănătoase decât mesele servite la restaurant sau semipreparate. Uneori au în compoziție mai puține legume și depășesc nivelul maxim de energie și grăsimi recomandat.
Atâta vreme cât alimentația în ansamblu este una echilibrată și variată, câteva zile în care te abați de la regula de a găti nu vor dăuna sănătății familiei tale. În plus, te vei bucura de mai mult timp pe care îl poți petrece alături de cei dragi.

Surse: https://blog.shawacademy.com, www.unicef.org, www.newscientist.com