Când am ajuns la Suceava, am fost lăsată într-un cabinet medical de una singură timp de vreo 20 de minute, vomitând și având contracții. La ceva timp vine o doamnă care mă pune să mă dezbrac în fața ei să vadă dacă sunt epilată, insistând asupra mea. Am fost transferată într-un salon așteptând să vină cineva și la mine, ca după un timp să fiu chemată la doamna de la recepție unde mi s-au adresat mai multe întrebări.
Doamna era foarte nervoasă că am ajuns la ei fiind un caz "ușor", dânsa nu mi-a dat voie nici măcar să răspund la telefon. Având contracții dese, ea ma ținea în fund pe un scaun adresându-mi multe întrebări care nu le vedeam rostul în acel moment și în situația în care eram. Am mers din nou în salon și o doamnă mi-a spus să o strig când îmi vine să împing. La un moment dat simțeam că a sosit momentul nașterii dar nimeni nu a venit la mine.
După ce am insistat cu strigăturile, a venit moașa la mine și mi-a spus să închid ochii și să mă rog
Nici măcar nu s-a străduit să mă ducă în sala de nașteri. Într-un final a ajuns doctorița care m-a luat în sala de nașteri și mi-au rupt apa, urmând ca apoi să stau lipită de un perete în care ele insistau să fac "treaba mare". Dar eu le explicam că vine copilul. M-au urcat pe masă unde au început bruscările și țipatul, doctorița mă trăgea de mâini și îmi spunea să le țin cum spune ea, nu cum vreau eu, în același timp țipând la mine să nu închid ochii și trăgându-mă de mâini într-un mod urât.
După ce am născut, copilul mi-a fost luat, iar când am întrebat despre starea lui nimeni nu știa. Am fost cusută și dusă în salon. La un moment dat aveam stări de vomă și am cerut unei doamne un sac, iar ea mi-a răspuns că mă pot deplasa la baie (nu trecuseră nici 2 ore de la naștere). Era ora 00.00 iar eu mergeam pe lângă pereți căutându-mi lucrurile de care nimeni nu îmi spunea unde sunt. Dimineața mi-am primit bebelușul și doamna care mi l-a adus mi-a spus "te descurci" și a plecat.
Din păcate, pe perioada spitalizării, nu mi-am putut alăpta copilul. Nimeni nu m-a ajutat cu informații despre ceea ce constă alăptare. Când le-am cerut ajutorul i-au dat copilului jumătate de seringa de lapte praf și au spus "îi ajunge", urmând ca copilul meu să fie alaptat de altă mamă. În aceste 3 zile nimeni nu m-a verificat la cusătură sau măcar să fiu chemată la spălări. Nu am avut parte nici măcar de un ecograf pentru a vedea că totul este în regulă. Când a venit soțul meu în vizită îmi adusese un buchet de flori pe care nu am avut voie să îl primesc pe motiv că dau mită la doctori. Ceea ce am trăit in 3 zile a fost un calvar, rugându-mă să plec cât mai repede acasă. Din păcate acest comportament a venit din partea altor femei care în loc să te ajute, își bat joc.
Citește și:
- Băiețelul meu, înviat din morți. Îl țineau doar aparatele în viață
- Îmi țineam burta de parcă voia cineva să mi-o ia. Am refuzat să renunț la sarcină și m-am luptat să aduc pe lume gemenele mele
- Dacă bebelușul meu a murit nu înseamnă că nu mai sunt mamă
Cum ti s-a parut articolul? Voteaza!
Autorii nostri garanteaza autenticitatea textelor lor, in caz contrar, nu raspundem pentru faptele acestora.
Urmareste-ne pe Google News
