Ce se întâmplă când pierzi o sarcină sau când bebelușul tău se naște mort sau când moare subit la câteva luni? Ce se întâmplă atunci? Moare și mama din tine? Tu ne mai poți numi mamă?
Pentru că eu am trecut prin toate cele 3 scenarii de mai sus. Am trăit 3 drame incomensurabil de dureroase și vă pot spune că mama din mine nu a murit și ea. Este mai vie ca oricând. Eu sunt femeia care a pierdut 3 bebeluși și care este în continuare mamă, chiar dacă nu mai are ce să strângă în brațe.
La prima sarcină, am pierdut copilul la 6 luni de gestație. A doua sarcină am dus-o la termen, dar bebelușul s-a născut mort. A treia sarcină mi-a adus bucuria de a fi mamă, însă la 1 lună băiatul nostru a decis să ne părăsească, cauza decesului fiind SIDS. A trecut 1 an de atunci și eu încă sunt mamă. Și voi fi pentru totdeauna, chiar dacă nu mai reușesc să fac un copil. Voi fi mamă de 3 copii, pe care i-am simțit în pântecele meu și i-am iubit nemăsurat și infinit. Voi fi mamă de doi copii pe care i-am adus pe lume prin cezariană, care a necesitat 8 săptămâni de recuperare, pe care i-am strâns în brațe, care mi-au declanșat alăptarea. Voi fi mamă de un copil pe care l-am alăptat, l-am adormit, l-am legănat, l-am plimbat, l-am mângăiat, l-am schimbat de scutece. Pentru că dacă bebelușul meu a murit, asta nu mă face mai puțin mamă decât voi, norocoasele care aveți un copil viu, vesel, sănătos.
Poate că nu sunt vizibilă ca mamă, dar dragostea mea de mamă este la fel de INTENSĂ, de FEROCE, de INFINITĂ ca a oricărei mame. Pentru că cei trei copii ai mei au existat, au avut impact asupra vieților noastre, a familiei, au schimbat totul și ne-au adus, chiar dacă pentru momente scurte, bucurii și fericire. A fi MAMĂ este mai mult decât o mamă și copilul ei. Este mai mult decât ceea ce vezi, atingi, iubești. Este conexiunea incredibilă și de neexplicat dintre o mamă și copilul ei, fie el nenăscut sau devenit înger. Durerea este imensă, indiferent că pierzi un copil la 6 săptămâni de gestație sau la 1 lună de la naștere. Pentru că tu, mama, rămâi, ești deja, însă cuibul tău este gol. A pierde un bebeluș este complet diferit de a pierde o persoană dragă. Acea persoană a creat deja amintiri cu tine, însă bebelușul tău te lasă numai cu gândul - ”Oare ce s-ar fi întâmplat dacă trăia?”
SUNT MAMĂ
Sunt mamă, pentru că atunci când alte mame se trezeau în mijlocul nopții să își hrănească bebelușii, eu mă trezeam să îmi golesc sânii de lapte și nu aveam ce să hrănesc. Sunt mamă, pentru că atunci când alte mame se luptau cu hormonii de după naștere, eu eram în doliu după bebelușii mei deveniți îngeri. Sunt mamă pentru că atunci când alte mame arătau poze cu bebelușii lor, eu mă uitam singură acasă pe ecografii și puținele poze rămase ca dovadă a existenței copiilor mei.
Peste noapte am devenit o mamă fără copii. Dar sunt mamă, pentru că bebelușii mei frumoși și minunați au existat și încă mai există într-o lume perfectă, unde ar fi trăit și mi-ar fi oferit și fericirea de a-i crește și a-i vedea devenind adulți. Societateaa spune că a fi mamă înseamnă să aduci pe lume un copil și să îl crești. Însă aceasta nu este viața reală. pentru că una din 100 de femei va pierde o sarcină până să nască. Moartea unui copil este un subiect tabu, și în continuare nu există o denumire pentru mamele care își pierd copilul. Există termenul de văduvă, de orfan, dar nu și cel care să descrie durerea mea. Iar asta aduce suficientă confuzie, durere și singurătate, ca să mai adaug și validitatea mea ca mamă.
Sunt mamă! Și îmi voi onora și iubi copiii până ce nu voi mai fi nici eu pe lume. Sunt mamă și voi fi mereu!
Cum ti s-a parut articolul? Voteaza!
Autorii nostri garanteaza autenticitatea textelor lor, in caz contrar, nu raspundem pentru faptele acestora.
Urmareste-ne pe Google News
