Rutina inainte de somn
Primul pas spre somnul independent este sa il obisnuiesti cu o anumita insiruire de evenimente placute, relaxante si predictibile, care se vor repeta de fiecare data inainte de culcare. Pentru el, asta poate include urmatoarele: ii schimbi scutecul, il ingrijesti de seara, ii faci baie, ii canti, il alaptezi sau ii dai biberonul cu lapte si un pupic. Apoi, il asezi cu grija in patutul lui. Aceste etape care pregatesc somnul sunt cele mai importante. Ele ofera bebelusului siguranta, actiunile repetitive fiind cele care il asigura ca totul decurge asa cum se asteapta. Schimbarile cat de mici il pot nedumeri si ii pot cauza disconfort emotional. Mentine, prin urmare, aceeasi rutina in fiecare seara, respectand succesiunea pasilor dar si orele. S-a demonstrat chiar ca un program de somn neregulat la varste fragede poate sa afecteze inteligenta copilului. "Daca un copil are ore de culcare neregulate la o varsta frageda, nu reuseste sa sintetizeze toata informatia pe care o primeste din jurul lui, si are mai mult de munca atunci cand mai creste.", spune Amanda Sacker, profesor la Universitatea College London care a publicat un studiu in acest sens.
Mediul de somn
Al doilea pas, dupa ce bebe este in deplin confort fizic - a fost imbaiat, imbracat, a papat - , este sa ii oferi si confortul psihic, care este compus de mediul in care adoarme. Pentru a crea un mediu de somn ideal, trebuie sa luam in considerare cantitatea de lumina, temperatura si zgomotul ambiental, aspecte care pot varia usor de la un copil la altul. Lumina trebuie sa fie difuza, spre deloc, temperatura ideala recomandata de specialisti este una mai degraba racoroasa (19-22 C) deoarece in timpul somnului temperatura corpului scade, iar daca aerul din jur este prea cald, corpul se va stradui mai mult sa se raceasca si apar probleme cu somnul. Si zgomotul din camera poate fi diferit in functie de copil. Bebelusii sunt obisnuiti cu un zgomot ambiental, zgomotul alb, al activitatilor care se petrec in casa. Poti lasa televizorul pornit in alta camera, sau ii poti pune muzica clasica, new age, soft rock sau soft jazz. Nu uita nici de mirosul camerei si aeriseste bine inainte de a-l pune la somn pe cel mic. Aerul in camera trebuie sa fie proaspat si oxigenat. Nu in ultimul rand, este important suportul pe care doarme cel mic. Fie ca este vorba de salteaua patutului sau cea a patului vostru, este important ca textura acesteia sa fie ferma (pentru a sustine cat mai bine coloana vertebrala) si sa fie insotita de asternuturi bine fixate (eventual cu banda elastica) fara alte garnituri de pat (cuverturi, perne etc.)
Consecventa
Daca cei doi pasi de mai sus sunt respectati cel mic este pregatit sa doarma singur. Desigur, daca s-a obisnuit cu tine, in primele saptamani de acomodare va fi nevoie sa fii prezenta in camera alaturi de el. La inceput va "cersi" atingerea ta, si va scanci cautand-o. Stai langa el, in primele seri si vorbeste-i si atinge-l, apoi, in urmatoarele seri doar ii vorbesti, apoi, treptat, reduci nivelul de comunicare cu el, pana ce vei ajunge sa il asezi in pat si sa il lasi sa adoarma fara ajutorul tau. Cand ai ajuns la acest pas, paraseste camera inainte sa adoarma. Revino daca scanceste dupa tine, linisteste-l si pleaca iar. De mare ajutor poate sa fie suzeta, pe care sa i-o oferi cand bebe scanceste dupa tine. Astfel, va inlocui nevoia de atingere permanenta din partea ta cu suzeta. Va invata sa se linisteasca singur si sa adoarma singur. Independenta astfel creata il va ajuta sa adoarma mai repede si cand se trezeste in timpul noptii.
Nu va fi usor sa inveti copilul sa doarma singur. Teoria pare simpla, insa vei vedea ca bebelusul va plange si se va linisti greu, si, de cele mai multe ori, doar daca este luat in brate. Ori de cate ori, peste noapte, bebelusul se trezeste plangand, parintele il va linisti, dar numai verbal, asigurandu-l ca este prezent si implicat. Il poate bate usor pe spate in timp ce ii vorbeste. Daca bebe continua sa planga, poate fi luat din patut si purtat putin in brate (fara biberon!).
Cand este pe cale sa adoarma, il asezi usor inapoi in pat. Ideea este sa nu adoarma in brate, oricat de mare ar fi tentatia. Doar de asta incercam sa il dezvatam. O sa planga iar. Il iei in brate, il linistesti putin, ii dai suzeta, apoi il lasi in patut sa adoarma. Si el o s-o ia de la capat. Si tu la fel. Sa vedem care pe care! Poate sa dureze ceva vreme - ti se va parea, poate, ca dureaza ceasuri intregi. Sa nu cedezi: copilul are nevoie sa inteleaga ca nu este singur si parasit - ocrotitorul sau este acolo, insa nu il pastreaza in brate, ci il lasa sa adoarma singur, oricat ar plange. Si pana la urma, o sa adoarma... In cateva astfel de nopti, treptat (in medie, cam dupa o saptamana), bebelusul se va obisnui cu rutina aceasta de somn.
Si iarasi: nu te alarma daca nu dureaza: multi bebelusi au perioade recurente de "regresie", in care eforturile mamei si ale tatalui de a-l invata sa doarma singur par ca au fost facute in van. Ce faci atunci? Ce-ai facut si pana acum. Ori de cate ori bebele tau se trezeste noaptea, ii aplici rutina de somn. Il ridici din patut, il tii putin in brate si apoi, cand e pe cale sa adoarma, il inapoiezi patutului, sa adoarma acolo. Ai vazut: pana la urma adoarme...
Dincolo de orice reguli, cel mai important lucru este sa fii atenta si sa inveti sa iti cunosti bebelusul. Fiecare bebelus este unic si are nevoile sale individuale care il deosebesc de ceilalti copii. Este posibil ca unele reguli care au avut succes in majoritatea cazurilor sa nu functioneze si in cazul bebelusului tau, prin urmare trebuie sa iti creezi singura propriul set de reguli pentru somnul sanatos al bebelusului tau. Unii bebelusi au nevoie sa fie lasati sa se linisteasca singuri, in timp ce altii adorm imediat ce sunt luati in brate sau asezati in leagan. Unii dorm mai bine pe intuneric, in timp ce altii refuza sa adoarma fara o lumina aprinsa. Fii flexibila si adapteaza regulile la nevoile bebelusului tau.