7 descoperiri interesante despre plansul bebelusilor

Un nou nascut plange din reflex. Cand simte o nevoie - durere, foame, somn, plictiseala sau afectiune - se declanseaza o inspiratie urmata de o expiratie puternica, prin intermediul corzilor vocale, care vibreaza, producand sunetul pe care noi il numim plans.

La copii, plansul a fost numit „cordonul ombilical acustic", deoarece determina un raspuns imediat din partea mamei. Tipatul copilului activeaza anumite zone din creierul mamei, pe care niciun alt sunet nu le poate active, determinand-o sa reactioneze instantaneu ca sa-l calmeze.

Analizarea plansetului unui bebelus este extrem de importanta, mai ales in primele doua-trei luni de viata, inainte ca el sa perceapa ca atunci cand plange, mama va veni la el. Diferentele din tipetele lui pot oferi informatii pretioase despre eventuale probleme de sanatate sau in dezvoltare. Iar cercetatorii au supus plansetul bebelusului numeroaselor studii. Qbebe va prezinta cele mai interesante descoperiri.

Bebelusii plang "cu accent"

Plansul este limbajul bebelusului si fiecare plange diferit. In sunetele emise de ei, specialistii pot recunoaste accente specifice limbii vorbite de mamele lor. Potrivit unui studiu desfasurat de cercetatori ai Universitatii din Würzburg, Germania, pe copii francezi si germani cu varsta de 3-5 zile, bebelusii plang cu accente distincte: o nuanta specific galica - cu o intonatie crescanda - la nou-nascutii francezi si un accent "teutonic" - cu intonatie descendenta - la cei germani.

Astfel, oamenii de stiinta au ajuns la concluzia ca bebelusii incep sa "invete" limba materna inca din viata intrauterina si ca acest fenomen faciliteaza legatura intre mama si copil, esentiala pentru supravietuirea acestuia.

Interpretarea plansului de bebelus

Un dispozitiv computerizat, creat de specialistii de la Brown University Women & Infants Hospital, analizeaza caracteristicile acustice din plansetele sugarilor si ofera, astfel, indicii asupra unor probleme de sanatate sau de dezvoltare. Programul masoara inaltimea si volumul sunetului, pauzele dintre tipete si cat de mult dureaza.

Inaltimea sunetului este data de numarul de vibratii pe secunda al corzilor vocale. Un planset obisnuit al unui bebelus este de aproximativ 400 de hertzi (cicluri pe secunda). In schimb, un bebelus ce sufera de sindromul Cri du chat (tipatului de pisica) are un plans de 1.000 de hertzi sau mai mare. Plansetele de durere prezinta, de regula, o pauza mult mai mare intre primul tipat si cel de-al doilea, primul fiind mai zgomotos si mai lung, deoarece bebelusul trebuie sa dea afara foarte mult aer. Prin urmare, plansetul poate dura 4-5 secunde in loc de 2-3 secunde.

Desi nu au stabilit inca legaturi intre caracteristicile plansetului si diferite afectiuni, cercetatorii au descoperit ca, la nivel de grup, sistemul nervos al unui bebelus (deci, si plansetul) poate fi afectat de expunerea prenatala la alcool, vatamarile la nastere si poate chiar anticipa un diagnostic de autism. Cu ajutorul acestui dispozitiv, specialistii ar putea descoperi de timpuriu problemele neurologice sau intarzierile in dezvoltare si ar putea interveni mai rapid si cu sanse mai mari de reusita.

Bebelusii plangaciosi, predispusi la ADHD, depresie si anxietate

Este perfect normal ca un bebelus sa planga. Reprezinta modul lui de a ne spune ca este ud, are dureri din cauza colicilor, ii este somn sau foame. Insa, dupa implinirea varstei de trei luni, unii dintre ei plang excesiv din alte motive decat cele obisnuite.

Un studiu publicat in "Arhivele Bolilor din Copilarie" a demonstrat ca bebelusii care plang mult si des si nu se odihnesc sau nu mananca cum trebuie pot avea probleme de comportament mai tarziu in viata. Comparand mai multe studii, cercetatorii au descoperit ca bebelusii ce plangeau mult prezentau riscuri mai mari de dezvoltare a ADHD-ului si comportamentului agresiv, fiind, totodata, predispusi la anxietate si depresie.

"Este vorba de o crestere de 100% a riscului de a dezvolta probleme de comportament, o dublare a acestuia, in randul bebelusilor ce prezinta plans excesiv, probleme de somn si probleme cu alimentatia", declara profesorul Dieter Wolke de la Universitatea din Warwick.

Studiul nu sugereaza ca aspectele actuale din viata unui bebeles dezvolta probleme de comportament in viata de adult, ci doar ca acestea pot fi niste simptome ale unor eventuale viitoare probleme.

Bebelusii plang noaptea cu un scop - spun specialistii

Nu exista bebelus care sa nu se fi trezit plangand peste noapte macar o data pentru ca vrea sa fie hranit sau schimbat. Cercetatorii de la Universitatea Harvard, din Statele Unite, sunt insa convinsi ca cei mici nu se trezesc de foame, ci dintr-un motiv mult mai important.

Dorind sa afle motivul pentru care copii au un somn atat de neregulat si de ce mananca atat de des in timpul noptii, profesorul David Haig a observat ca, atunci cand se apropie de varsta de 18 luni, bebelusii incep sa se trezeasca frecvent in miez de noapte, chiar si atunci cand nu le este foame. Comportamentul este evident cu precadere in cazul celor hraniti exclusiv la san.

Biologul considera ca bebelusii primesc suficient lapte, chiar si daca dorm pe tot parcursul noptii. Prin urmare, au alt motiv pentru care se trezesc si cer sa fie hraniti: "Cred ca fac acest lucru pentru a amana o noua nastere. Selectia naturala a pastrat acest comportament, care suprima functiile ovariene, pentru ca bebelusii sa beneficiaze de perioada mai lunga dintre nasteri."

Bebelusii care plang noaptea trebuie linistiti sau ignorati?

Bebelusii care se trezesc plangand in toiul noptii a facut obiectul multor studii. Intrebarea care ii macina pe oamenii de stiinta este: trebuie linistiti sau lasati sa planga pana adorm?

Marsha Weinraub, profesor de psihologie la Universitatea Temple, a incercat sa raspunda la aceasta intrebare. Masurand tiparele trezirilor nocturne in randul copiilor cu varste cuprinse intre 6 si 36 de luni, studiul a relevat existenta a doua grupuri: „cei care dorm" si „cei care dorm tranzitional". „Daca ii observi in timp ce dorm, toti bebelusii - la fel ca toti adultii - trec printr-un ciclu de somn la fiecare 90-120 de minute in care se trezesc si apoi adorm la loc. Unii dintre ei, intr-adevar, plang si tipa dupa mama atunci cand se trezesc, ceea ce este cunoscut sub numele «a nu dormi noaptea»", spune specialista.

Motiv pentru care Marsha Weinraub considera ca este important ca bebelusii sa invete sa adoarma de unii singuri: „Cel mai bun sfat este ca bebelusii sa fie culcati la aceeasi ora in fiecare noapte, sa fie lasati sa adoarma singuri si ca parintii sa reziste tentatiei de a reactiona imediat atunci cand bebelusul se trezeste. Atunci cand mamele devin sensibile la aceste treziri nocturne si daca bebelusul se obisnuieste sa adoarma doar in timpul alaptarii, este posibil ca acesta sa nu invete sa se linisteasca singur, un aspect esential pentru un somn regulat."

Bebelusii pot plange „fals"

Este cunoscut faptul ca bebelusii comunica prin plans: plang daca sunt uzi, daca le este foame, somn sau ii doare ceva. Asadar, este un plans instinctiv, legat de supravietuire pana la urma. Dar, uneori, bebelusul se poate "preface" ca plange pentru a primi mai multa atentie din partea parintilor. Este opinia unui grup de cercetatori de la University of the Sacred Heart, din Tokio, care a observat, timp de 6 luni, doi copii foarte mici atunci cand plangeau.

Cercetatorii au analizat emotiile dinaintea si dupa episoadele de plans si au constatat semne de disconfort si suparare: grimase ale fetei, sunete specifice si o infatisare trista. Au descoperit insa si episoade in care unul dintre copilasi a inceput sa planga imediat dupa ce zambise. „Bebelulsul R a parut sa planga in mod intentionat pentru a capta atentia mamei", spune Nakayama, unul din cercetatori, adaugand ca bebelusul a zambit imediat ce mama s-a apropiat.

Acest comportament i-a indreptatit pe oamenii de stiinta sa considere ca bebelusul s-a folosit de plans in cadrul competitiei cu fratii lui, pentru a primi mai multa atentie din partea mamei. Bebelusul M, fiind singur la parinti, nu se prefacea ca plange deoarece nu era nevoit sa concureze cu alti copii pentru atentia parintilor lui. Mai mult decat atat, de obicei, dupa un episod de plans neprefacut, bebelusii continuau sa fie stresati sau tristi, iar starea lor se imbunatatea lent dupa contactul fizic cu unul dintre parinti.

Specialistii considera ca „plansul fals" nu este un simplu instrument de manipulare. El contribuie la dezvoltarea emotionala si sociala a copilului. Copiii capabili sa se prefaca a plange ar comunica mai eficient cu persoanele din jurul lor, iar prezenta fratilor si a surorilor le-ar putea imbogati interactiunile sociale si sa le stimuleaze dezvoltarea capacitatii de comunicare a acestora.

Cum sa calmezi rapid un bebelus care plange?

Dupa ce au analizat tipurile de planset si motivele pentru care bebelusii plang, oamenii de stiinta au dorit sa ofere mamelor si cel mai eficient mod prin care sa calmezi, in doar 30 de secunde, un copil care plange. Sa-l tii in brate sau sa-l plimbi? Un studiu efectuat in Japonia a confirmat un lucru pe care multe mame il stiu instinctiv: cand plimbi in brate un bebelus agitat, acesta se relaxeaza si se calmeaza. Simpla tinere in brate, cand mama sta pe loc, nu are acelasi efect, spun cercetatorii.

Cercetatorii, care au monitorizat reactiile a 12 copii cu varste cuprinse intre 1 luna si 6 luni, au observat ca, atunci cand copiii agitati erau plimbati in brate, ritmul batailor cardiace scadea, iar ei deveneau mai linistiti. De asemenea, oamenii de stiinta au descoperit ca plimbatul in brate poate avea efecte mai puternice de calmare a bebelusilor, comparativ cu alte tipuri de miscari ritmice, precum leganatul.

Contrar pediatrilor care ii sfatuiesc pe parinti sa-si lase bebelusii sa planga si sa se linisteasca singuri, dr. Kuroda - care a condus echipa de cercetatori - recomanda parintilor sa incerce sa plimbe copilul. Expertul considera ca atat linistirea ca urmare a atentiei primite din partea mamei, ca si plansul atunci cand sunt lasati singuri, reprezinta elemente ale mecanismelor de supravietuire a sugarului. „Modificarea acestor reactii ar fi posibila, dat fiind faptul ca bebelusii sunt flexibili, dar acest lucru ia timp", spune dr. Kuroda.