1. Dacă îți pupi bebelușul poți ajuta la întărirea sistemului imunitar
După ce bebelușul vine pe lume este perfect normal să vezi mama că îi oferă pupici bebelușului său. Mulți ar putea crede că este vorba doar despre legătura emoțională formată între mama și copil. Este perfect adevărat și normal acest motiv, dar iată că există și motivații biochimice care îl explică; acest motivații reîntăresc înțelegerea că în corpul nostru există o înțelepciune interioară pe care rareori o recunoaștem și o credem. Exact la fel cum corpul reușește să treacă prin procesul nașterii, sistemul biologic joacă un rol important între mamă și bebeluș, dovedind că trebuie să avem încredere în instinctele noastre materne.
Atunci când un animal dă naștere unui pui, vei observa că mama petrece o perioadă de timp lingându-l. În acest mod expune cele cinci simțuri față de puiul său, astfel încât să cunoască gustul, mirosul, atingerea, sunetul și vederea acestuia, revendicându-l. Atunci când o mamă umană dă naștere unui bebeluș și face acest lucru într-un mediu care îi permite acces imediat și liber la copil, vei observa că pentru o perioadă de timp mama are anumite comportamente de tip revendicare. Astfel, va mângâia copilul, explorând moliciunea pielii sale și probabil numărând și simțind degetele sale unice. Se va minuna de cât de mult se aseamănă bebelușul cu ea sau cu soțul său, cu alt membru din familie, va observa culoarea părului și a ochilor și alte trăsături fizice. Aude plânsul bebelușului și învață să îl distingă de alte plânsete. Se apleacă să își sărute copilul și miroase parfumul său, iar prin acest gest învață să îi cunoască gustul. Și-a expus de asemenea cele cinci simțuri încât se atașază de bebeluș, simțind că este al său. Este interesant faptul că femeile private de intimitatea și ocazia de a se conecta cu bebelușul imediat după naștere simt aproape întotdeauna că există o distanță emoțională între ele și copii și chiar că nu sunt sigure că bebelușul le aparține.
Asemenea comportamente revendicative precum pupatul bebelușului nu oferă doar atașament emoțional, ci și biologic. Există de asemenea un beneficiu real pentru sănătatea bebelușului în acest sens. Atunci când o mamă își sărută copilul, ea preia acei patogeni care se află pe fața bebelușului - aceia pe care bebelușul urmează să îi ingereze. Aceste mostre sunt în continuare preluate de organele limfatice secundare precum amigdalele și celulele de memorie B specifice pentru acei patogeni sunt restimulate. Aceste celule migrează apoi către sânii mamei unde produc chiar acei anticorpi de care bebelușul are nevoie, alăptarea devenind realmente un antidot. Se cunoaște faptul că laptele matern transmite anticorpii către bebeluș și îl ajută în prevenirea îmbolnăvirilor. Însă, anticorpii pe care mama i-a creat la microbii față de care a fost expusă în sarcină nu oferă prea mult ajutor copilului. Este vorba despre germenii din mediul bebelușului de la momentul prezent, cei cu care intră în contact chiar acum și de care trebuie protejat. Astfel pupicii se dovedesc de importanță majoră pentru sistemul imunitar al celui mic.
2. Afecțiunea poate crește IQ-ul și inteligența copilului
Au existat dintotdeauna idei precum o afecțiune excesivă manifestată asupra copilului poate conduce la probleme de dependență, comportamentale și emoționale. Aceste idei sunt de fapt preconcepute, iar cercetarea desfășurată de Harry F. Harlow în 1950 și mai recent de către Kim Bard a reușit să le înlăture. Aceste studii importante au apelat la cimpanzei pentru a urmări efectele atașării părintești și a afecțiunii fizice. Pe scurt, ambele studii au relevat că dragostea maternă a ajutat la dezvoltarea unor cimpanzei mai inteligenți și mai adaptabili. În cadrul unui alt studiu desfășurat de Școala de Medicină a Universității Washington, au fost monitorizate undele cerebrale și s-a relevat că dragostea și afecțiunea unui părinte pot dispune de influențe pozitive asupra dezvoltării cerebrale. De fapt, studiul a concluzionat că hipocampul (centrul de învățare și memorie din creier)a fost mai mare cu 10% în rândul copiilor iubiți și față de care au existat dovezi de iubire. Sue Gerhardt, psihoterapeut specializat în psihanaliză, sugerează și alte beneficii ale pupicilor și îmbrățișărilor la bebeluși:
- Dacă îi arăți dragostea prin atingere sau prin răspuns la semnalele sale, îl vei ajuta să își maturizeze creierul fără a fi afectat de stres
- Se va simți în siguranță, iar creierul său se va dezvolta în diverse privințe
- Va dezvolta un răspuns puternic la stres
- Va reține mai multe informații în cortexul prefrontal, va învăța să își rețină impulsurile și să se ajusteze în relații sociale
- Va fi expus la experiențe pozitive de dragoste
- Va crea mai multe conexiuni neuronale în creierul bebelușului
3. Afecțiunea fizică îi învață pe bebeluși ce este empatia
Nu în ultimul rând, trebuie menționate beneficiile pe plan emoțional. Exprimarea iubrii pe care i-o porți copilului nu ajută doar la crearea unei relații unice între bebeluș și părinte, ci contribuie și la cultivarea unei personalități comportamentale unice. Bebelușii care sunt iubiți înțeleg importanța sensibilității și a nevoilor și sentimentelor altor oameni. Acest lucru îi poate determina să fie capabili să relaționeze și să interacționeze mai bine cu semenii lor. În mod evident, constituie calități excelente dacă al tău copil își dorește să formeze relații semnificative cu priietenii și familia pe măsură ce crește.
Iată așadar că aveți toate motivele din lume să vă pupați bebelușii. Nu mai stați pe gânduri!
Citește și: Cele 8 dovezi de afecțiune fizică de care copilul tău are nevoie zilnic
Surse: www.sharecare.com; https://ph.theasianparent.com; www.unhindered-living.com