Informații despre programul de alăptare
În principiu, în prima lună de viață un bebeluș va mânca de 8-12 ori pe zi (de obicei la fiecare 2-3 ore, în timp acest interval mărindu-se), fiind indicat să îl hrăniți înainte de a începe să plângă de foame; urmăriți în acest sens indiciile pe care le transmite cel mic, precum mișcarea și plesnirea limbii în gură, sugerea buzelor, zgomot de supt sau alte gesturi care simulează suptul (deschiderea gurii și răsucirea capului în direcția sânului, strângerea pumnilor și îndoirea brațelor în timp ce își menține mâinile pe lângă față sau gură, sugerea degetului sau a pumnului etc.). De reținut faptul că nu este indicat ca intervalul dintre mese să depășească 3 ore deoarece bebelușul necesită o nutriție și hidratare adecvate, iar mesele dese vă asigură că sânii sunt suficient stimulați pentru a secreta în continuare suficient lapte. Un program de mese prea rigid va împiedica copilul să se dezvolte corespunzător (se va observa o slabă creștere în greutate), motiv pentru care nu trebuie să vă îngrijorați dacă bebelușul devine înfometat după doar 40 minute și nu 90 minute, așa cum v-ați obișnuit.
În ceea ce privește durata fiecărei mese, aceasta variază de la un copil la altul, unii putând petrece cel puțin 5 minute la fiecare sân, în timp ce la alții poate dura 20-30 minute. Dacă durează mai mult decât atât (peste 40 minute) ar trebui să discutați cu un medic sau cu un consultant în lactație; se poate să fie vorba despre o rezervă de lapte insuficientă sau despre lipsa abilităților de a suge din partea copilului. Intervalul necesar laptelui matern pentru a fi digerat este de doar 90 minute, conform studiilor.
În timpul mesei, copilul va transmite de asemenea indicii ale sațietății ce privesc brațele și palmele, relaxându-se treptat. În plus, pentru a nu vă îngrijora cu privire la cantitatea de lapte ingerată de copil, veți observa în primul rând o creștere constantă în greutate și veți schimba des scutecele (numărul lor crește constant, ajungând în principiu la 4 scaune și 6 urinări pe zi până la vârsta de o lună, apoi numărul scutecelor murdare scăzând treptat). Nou-născuții dispun de tipare similare în primele zile de viață, fiind relativ ușor de urmărit, iar dacă vă simțiți mai liniștite astfel puteți apela la o înregistrare a numărului de mese, respectiv de scutece murdare.
Conform lui Kathleen Gale, consultant specializat în lactație (certificat de IBCLC) și asistent medical din cadrul Spitalului Suedez din Chicago, nu poți stabili un program pentru un bebeluș deoarece implică un grad mare de rigiditate, susținând că "o mamă ar trebui mai degrabă să învețe indiciile privitoare la foame și sațietate pe care le manifestă un bebeluș și să fie direcționată de acestea, în special la început. În plus, fiecare mamă dispune de o capacitate diferită de stocare a laptelui în sâni, iar fiecare bebeluș la rândul său poate îndepărta acest lapte în propriul ritm."
Susan Condon, consultant în lactație consideră în plus că hrănirea bebelușului în baza unui program rigid poate avea un impact negativ asupra ritmului de creștere al copilului. Nevoile calorice ale unui copil se modifică constant, în funcție de puseele de creștere și de gradul de activitate, iar singurul în măsură să cunoască cât și când are nevoie de hrană este doar copilul. De altfel, și studiile științifice au demonstrat că bebelușii dispun de abilitatea înnăscută de a-și suplini nevoile nutriționale dacă i se oferă acces frecvent, fără restricții, la sân. În momentul în care bebelușul începe să plângă este vorba despre un semn tardiv al foamei, conform Acedemiei Americane a Pediatrilor.
Citește și: Rutina in cresterea bebelusului: cand si cum o stabilesti
Sfatul specialistului
Doamna Mihaela Drilea, Specialist in alaptare si lactatie IBCLC, Educator prenatal, Doula, www.mihaeladrilea.ro, contact@mihaeladrilea.ro a avut amabilitatea de a ne răspunde la următoarele întrebări:
1. Care este din punctul dvs. de vedere programul ideal de alăptare a bebelușului?
Este o alimentaţie care nu cunoaşte nicio regulă, nu restricționează suptul copilului; presupune o alăptare continuă şi un contact strâns între mamă şi copil.
Suptul este dirijat de copil, începe de la naştere înaintea tăierii cordonului ombilical şi continuă cu o frecvenţă mare în primele săptămâni. Asigură o dezvoltare psiho-emoţională echilibrată a copilului; alăptatul fundamentează ataşamentul ce-l va ajuta mai târziu să devină independent şi echilibrat emoțional. Asigură o lactaţie suficientă, stimulaţi sânii produc lapte din belşug; este guvernată de legea "cererii şi ofertei", cu cât copilul suge mai mult cu atât se produce mai mult lapte.
Nu duce la "psihoza cântarului", mama are încredere în capacităţile sale de a produce destul lapte şi ştie că dacă adoarme copilul, el s-a săturat şi nu trebuie cântărit la fiecare supt.
Nu are nevoie de biberon, care duce la scăderea laptelui.
Înţărcarea este reglată de copil, laptele rămâne sursa esenţială de proteine pentru 1-2 ani.
Laptele uman este specific speciei şi este cel mai valoros aliment din punct de vedere calitativ; unic în compoziţie, asigură toate substanţele nutritive necesare copilului în primele 6 luni şi rămâne sursa nutritivă principală până la 1 an (Academia Americană de Pediatrie).
Programul de masa al unui bebeluș este în funcție de nevoile lui, în mod normal un nou-născut mănâncă la cerere, este recomandat să fie alăptat la cerere. Bineînțeles că există și excepții, un bebeluș care are icter nu poate fi alimentat la cerere, deoarece riscăm să se deshidrateze și acolo recomandăm un minim de 8 mese/zi. În primele 4-5 săptămâni de viață AAP recomandă ca bebelușii să aibă undeva la 8-12 mese în 24 h, cel puțin 5-6 scutece ude pe zi și cel puțin un scaun pe zi.
2. Se diferențiază acest program în funcție de vârsta copilului? Explicați vă rugăm.
Programul meselor unui bebeluș este diferit și în funcție de vârsta lui...un sugar va avea mai multe mese decât un bebeluș de 3-4 luni (excepție puseele de creștere - acolo și un bebeluș de 6 luni poate mânca la fel de des ca și unul de 1 lună). De regulă, în jurul a 2-3 luni bebelușii își creează singuri un "program de masă" ...aici aș menționa ceva ce din punctul meu de vedere este foarte important, și anume nevoile copilului: știm foarte bine că este recomandat să alăptăm la cerere, ceea ce înseamnă să alăptăm de câte ori îi este foame bebelușului, dar știm foarte bine că ei pot plânge și din multe alte motive (colici, scutec plin, nevoie de afecțiune/brațe, oboseală...) și acolo va trebui să fim atenți, adică este ok să alăptăm când plânge de foame, dar dacă bebe plânge că are scutecul plin iar noi îl alăptăm, asta nu însemnă că îl ajutăm, la fel și dacă plânge din cauza durerilor de burtică sau are nevoie să eructeze - a-l alăpta poate chiar să-i crească disconfortul. Deci mare atenție la nevoile bebelușului, la tipul de plâns și în felul acesta vom reuși să facem din alăptare o relație bazată pe încredere și dragoste. Programul de masă al copiilor variază foarte mult și după începerea diversificării alimentației, unii copii acceptă foarte ușor noile alimente și încep să renunțe la anumite mese de lapte matern, alții vor fi alăptați cu aceeași frecvență și vor primi bine și alimentele solide, iar alții pot să refuze alimentația mixtă și să dorească să fie alăptați cât mai des. De cele mai multe ori primele 6 luni de viață sunt destinate exclusiv alimentației cu lapte matern, următoarele 6 luni începem să testam diferite alimente, dar baza rămâne tot laptele matern, după vârsta de 1 an putem considera că alimentația cu lapte matern trece în plan secundar și alimentația mixtă primează, deși unii copii între 12-18 luni traversează o regresie în modul de alimentație.
3. Ce consecințe are nerespectarea acestui program?
Nerespectarea "programului" de masă al unui copil produce multă frustrare de ambele părți. Nu putem forța un bebeluș să mănânce dacă lui nu îi este foame, la fel cum nu este normal să-l "păcălim" cu suzetă sau cu apă/ceai!!!! Bebelușii nu mănâncă la anumite intervale orare, ei mănâncă atunci când le este foame și ne semnalează de cele mai multe ori acest lucru printr-o serie de semne pe care noi învățăm să le citim/interpretăm. Bebelușilor nu le putem face un program standard al meselor, cum era pe vremuri...din 3 în 3 ore cu pauză de cel puțin 6 ore noaptea, lor le este foame și noaptea de aceea se și trezesc și nu adorm după ce le este schimbat scutecul, de exemplu. Riscăm sa avem un sugar epuizat de plâns, care nu mai vrea să se alimenteze, automat va fi în risc de deshidratare, iar creșterea în greutate nu va fi grozavă. De asemenea, în timp, se poate să refuze sânul deoarece lactația va fi scăzută din cauza programului meselor sau mai există neplăcerea de a avea probleme cu sânii (obstrucții de canal, limfagite, mastite, abcese) din cauza supturilor rare și negolirii eficiente a sânului.
4. Ce sfaturi aveți pentru mămici în acest sens?
Sfaturile sunt la modul general bune, dar ținem cont de nevoile fiecărei mame/bebeluș în parte, deoarece fiecare individ este unic și are nevoi diferite. La modul ideal ar fi bine să alăptăm la cerere, ori de câte ori bebelușul ne arată semnele de foame; la un bebeluș trecut de 8-10 luni ar trebui să nu confundăm plânsul provocat de o frustrare (împărțirea jucăriilor cu alt copil) cu nevoia de alimentație, deoarece riscăm să-i trimitem copilului niște mesaje confuze privind alimentația care pot avea repercusiuni pe termen lung. Copiii pot învăța de la vârste destul de mici despre autocontrol, psihologii chiar recomandă acest lucru, de aceea menționez importanța alăptarii la cerere!!!!
De reținut
În final, este mai degrabă indicat să vă ascultați instinctul matern, răspunzând nevoilor copilului și adaptându-vă la programul acestora și nu inversul. Nu vă temeți că veți răsfăța bebelușul deoarece un părinte care răspunde rapid la dorințele sale îl va învăța mai ales că se poate baza pe el. Mesele nu suplinesc pentru un bebeluș doar nevoia de hrană; prin atingere și supt se îmbunătățește și dezvoltarea emoțională a copilului.
De asemenea, trebuie subliniat faptul că aceste idei cu privire la necesitatea unui program de mese nu este impusă de niciun fel de curs în acest domeniu, carte sau profesionist în alăptare, reprezentând doar un mit, lipsit de fundament real, pornit de fapt de la o înțelegere defectuoasă greșită a alăptării și a producerii laptelui (cum ar fi că sânii necesită o perioadă lungă pentru a se umple din nou de lapte sau că un bebeluș hrănit mai rar va mânca mai mult). Mulți părinți ajung dezinformați în acest fel și nu respectă recomandările Departamentului de Sănătate; realitatea este că fiecare copil este diferit, unul hrănindu-se timp de 10 minute într-o oră, altul la fiecare 10 minute în interval de o oră. Și mamele sunt diferite, astfel unele au mai multe canale galactofore și altele mai puține, iar capacitatea de stocare nu poate fi estimată în funcție de mărimea sânilor. Când sânii se golesc, se produce mai mult lapte, iar când bebelușii se hrănesc mai des, primesc un lapte cu un conținut mai mare de grăsime (laptele provine atât din depozitul existent, cât și din producția nouă). Astfel, mărind intervalul dintre alăptări se poate să conduceți involuntar la scăderea rezervei de lapte.
Mulțumim doamnei Mihaela Drilea pentru ajutorul acordat în realizarea articolului.
Surse:
https://blogs.unicef.org.uk; www.parents.com; www.babycenter.com; www.llli.org