Proiectul de lege, L67/2018 , privind alăptarea în spații publice, alocă următoarele fapte ca fiind contravenții:
"Evacuarea dintr-un spaţiu public a unei mame care are dreptul de a se afla în acel spaţiu şi care alăptează un copil de până la 24 de luni; interzicerea în orice mod a alăptării în spaţii publice a unui copil de până la 24 de luni; refuzul furnizării de servicii unei persoane care alăptează un copil de până la 24 de luni, în condiţiile în care persoana are dreptul de a beneficia de serviciul respectiv. Contravenţiile prevăzute se sancţionează cu amendă contravenţională de 100 - 500 lei dacă dacă fapta este săvârşită către o persoană fizică şi cu amendă contravenţională de la 1.000 la 2.000 de lei dacă fapta este săvârşită de o persoană juridică sau de către o entitate înregistrată la Registrul Comerţului", scrie în propunerea legislativă amendată de comisia juridică.
Astfel, prevederile acestui act normativ vor fi aplicate indiferent că există în spațiul public o cameră "mama şi copilul", iar faptele prevăzute şi sancţionate prin acest proiect de lege reprezintă discriminare şi încălcarea dreptului la hrană al copiilor.
"Deşi un astfel de comportament este în mod clar discriminatoriu, iar legea permite alăptarea în spaţii publice, cadrul legislativ actual nu sancţionează aceste reacţii discriminatorii şi nu le protejează pe mamele care îşi alăptează copiii. Legi similare există deja de ani de zile în state europene precum Marea Britanie, Franţa, Spania sau Islanda. Periodicitatea alăptării zilnice a unui copil mic, precum şi durata acesteia nu permit hrănirea exclusiv acasă, iar o astfel de abordare reprezintă un abuz şi o discriminare şi ar izola social şi profesional mama.", expune deputatul PNL, Ovidiu Raețchi, inițiatorului acestui proiect de lege, în expunerea de motive semnată de acesta.
Mai mult, persoanele responsabile cu administrarea instituțiilor și spațiile publice sunt obligate să comunice angajaților aceste prevederi, iar constatarea contravențiilor și aplicare măsurilor de sancționare vor intra în responsabilitatea reprezentanților Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului sau ai Ministerului Afacerilor Interne.
Surse: Agerpres, Senatul României, HotNews