Alăptarea ajută în dezvoltarea cerebrală a bebelușilor prematuri

Studiile arată că nașterea prematură este asociată cu un risc mai mare de apariție a unor probleme legate de învățare și gândire, la vârste mai mari, din cauza anumitor disfuncții în dezvoltarea creierului. Experții spun că alăptarea, în primele luni după naștere, este foarte importantă pentru copiii născuți înainte de termen, putând stimula dezvoltarea sistemului nervos al bebelușului și preveni viitoare probleme. Un astfel de studiu a fost realizat la Universitatea din Edinburgh, prin scanarea cerebrală RMN la 47 de bebeluși născuți la 33 de săptămâni (circa 8 luni), observându-se diferențele între cei alăptați și cei hrăniți cu formule de lapte.

Ce au demonstrat studiile

Bebelușii prematuri, care au primit predominant lapte matern după naștere, au arătat o conectivitate crescută la nivel cerebral și multiple alte beneficii, legate atât de sănătatea creierului, cât și a întregului organism. „Cercetările noastre sugerează că dezvoltarea creierului, în lunile de după nașterea prematură, este mai bună în cazul copiilor alăptați", arată unul dintre conducătorii studiului. Creșterea și dezvoltarea creierului sunt foarte rapide în ultimele trei luni de sarcină. În ultima parte a sarcinii, creierul aproape își dublează mărimea și greutatea, așa că este lesne de înțeles că nașterea prematură întrerupe acest proces intens de dezvoltare. O parte din substanțele nutritive de care bebelușul a fost privat din cauza nașterii înainte de termen pot fi câștigate prin alăptare și sunt esențiale pentru finalizarea dezvoltării post-partum. Mai mult decât atât, bebelușii prematuri primesc un surplus de nutrienți și beneficii suplimentare față de copii născuți la termen, care ii ajută în procesul de maturare a structurilor insuficient dezvoltate (sistemul digestiv, sistemul imunitar, sistemul nervos).

Care sunt beneficiile cognitive corelate cu alăptarea

Dezvoltarea cerebrală a bebelușului prematur este influențată decisiv de nutrienții primiți din alimente. Evident, laptele matern este hrana care furnizează substanțele nutritive cu structura și compoziția cea mai potrivită pentru organismul copilului, care s-a desprins prea devreme de trupul mamei. Ca și lichidul amniotic, colostrul (primul lapte al mamei) cuprinde, pe lângă nutrienți și factori de creștere, agenți antibacterieni și componente imuno-modulatoare. Ingestia lichidului amniotic înainte de naștere și a colostrului, imediat după naștere, au roluri similare în maturarea și funcționarea corectă a sistemelor copilului. În ceea ce privește beneficiile alăptării în dezvoltarea creierului, pot fi diferențiate:

Beneficii cognitive timpurii: copiii prematuri care primesc lapte matern la naștere vor avea o dezvoltare cerebrală și funcții cognitive mai bune în primii ani de viață. Astfel, au fost studii care au arătat că nou născuții înainte de termen, alăptați la sân, au obținut scoruri mai mari la teste aplicate la 30 de luni, pentru măsurarea dezvoltării cognitive.

Beneficii pe termen lung: Beneficiile intelectuale stimulate de alăptare nu se opresc după ce copilul este înțărcat. Chiar și la vârsta de 7- 8 ani, copiii născuți prematur, care au primit lapte matern, au scoruri IQ ceva mai mari decât cei hrăniți cu formule de lapte praf.

Laptele matern la bebelușul prematur = devoltare cerebrală accentuată la copilul mai mare

Cercetătorii din Brigham and Women's Hospital în Boston au urmărit 180 de bebeluși născuți înainte de a 30 a săptămână de sarcină, de la momentul în care au venit pe lume până la vârsta de 7 ani. Copiii care au primit mai mult lapte matern în primele 28 de zile de viață prezentau o dezvoltare mai mare a creierului, în special în anumite arii, atât în primul an de viață, cât și mai târziu, când s-au repetat anumite măsurători, față de cei hrăniți cu lapte praf. Diferențele nu au fost remarcate doar la măsurătorile RMN, ci au fost evidențiate și de performanțele mai crescute, obținute de prima categorie de copii, în cazul testării anumitor abilități. „Valorile IQ erau mai mari la copiii care, după o naștere prematură, au fost alăptați cel puțin o luna.", arată cercetătorii, pentru că volumul anumitor regiuni din creier s-a normalizat, în momentul în care bebelușii au atins numărul de luni corespunzător nașterii la termen. Această normalizare s-a datorat hrănirii cu lapte matern și a avut impact pe termen lung. Copiii prematuri care au primit lapte matern prezentau la RMN o dezvoltare mai mare a „materiei cenușii, o arie cerebrală importantă pentru procesarea și transmiterea semnalelor neurale". Studiul a evidențiat că, până la vârsta de 7 ani, acești copii au demonstrat, pe lângă un IQ mai crescut, și abilități mai bune de citire-scriere, de efectuare a calculelor matematice, precum și memorie de lucru, atenție și funcții motorii superioare copiilor (născuți prematur) hrăniți cu formule de lapte.

Alte beneficii ale alăptării, în cazul copiilor născuți prematur

Bebelușii născuți înainte de termen sunt expuși unor riscuri mult mai mari, precum: rezistență scăzută la infecții, probleme pulmonare și respiratorii, diaree și alte probleme digestive (din cauza insuficientei maturizări a celor două sisteme), diabet, obezitate (în perioadele ulterioare), anumite tipuri de cancere, sindromul morții subite la nou-născuți.

Hrănirea cu lapte matern preîntâmpină o serie de complicații:
- substanțele nutritive primite prin alăptare (proteine, grăsimi, carbohidrați) sunt mult mai bine tolerate de sistemul digestiv încă nedezvoltat al bebelușului prematur, mai ușor absorbite și digerate, copilul putând să ia și în greutate mai repede; chiar și riscul de alergie la lapte dispare
- carbohidrații din laptele mamei protejează împotriva infecțiilor bacteriene, descrescând riscul enterocolitelor necrotizante, meningitei, septicemiei, pneumoniilor și bronșitelor.
- alăptatul înseamnă și contacul corp-la-corp dintre mama și bebeluș, care este cel mai important lucru pentru dezvoltarea emoțională de mai târziu a copilului. Contactul direct îi conferă siguranță, comfort și senzația de fuziune cu mama. Mai mult decât atât, când este lângă mamă, bebelușul experimentează lumea prin atingere, miros, auz, gust și mișcările corpului matern. Aceste experiențe sunt considerate cheia pentru dezvoltarea lui cerebrală și adaptarea pe termen lung a copilului.

Surse: https://www.hindustantimes.com; https://www.verywellfamily.com; https://www.ncbi.nlm.nih.gov; https://www.beststart.org; https://medicalxpress.com; https://www.cbsnews.com