Explicația specialiștilor pentru motivul pentru care creierul copiilor este mai sensibil la traume decât acela al adulților este: creierul adulților este suficient de dezvoltat pentru a ști să se refacă mai ușor după o traumă, în timp ce la copii se pot crea ușor disfuncționalități. Acestea vor conduce la probleme emoționale și comportamentale serioase.
Oamenii de știință au constatat faptul că un creier de copil se va modela corespunzător dacă nu vor exista experiențe traumatizante care induc sentimente profunde de teamă sau de furie. În lipsa lor, creierul își va dezvolta mecanismele ce-i vor permite să învețe cu ușurință, să se bucure, să experimenteze, să formeze prietenii, să creeze atașamente.
De cealaltă parte, psihologii spun că acei copii care au avut parte de traume vor fi tentați să adopte diferite comportamente care i-ar putea face să se simtă în siguranță (de pildă, vor încerca să consume droguri) sau să aibă parte de plăceri extreme. Ei precizează că traumele pot afecta iremediabil structuri ale creierului precum:
• Materia albă (Aceasta este formată din tecile de mielină ale axonilor și permit formarea impulsurilor nervoase, vizându-se transmiterea eficientă a informațiilor)
• Conexiunile neuronale (S-a constatat, la persoanele care au suferit traume în copilărie, că axonii cei mai mari sunt mai îngroșați decât în mod normal, ceea ce afectează reglarea emoțiilor)
• „Nucleus accumbens" (Partea creierului ce ține de nevoia de recompensă, determinând anticiparea producerii plăcerii)
Medicii atrag un semnal de alarmă asupra instalării sindromului de stres post-traumatic: acesta afectează profund capacitatea de atenție, de învățare, de adaptare la mediul social, menținând o stare permanentă de alartă a creierului, dominat de teamă sau de mânie. Din acest motiv persoanele care au avut traume repetate în copilărie sunt predispuse comportamentului violent, dependențelor, tentativei de suicid.
Printre soluțiile pe care aceștia le recomandă în vederea ameliorării sindromului de stres post-traumatic se află: yoga, tehnicile de respirație pentru relaxare, adoptarea unor rutine care să creeze sentimentul de siguranță, de confort, remodelarea structurilor neuronale.
Surse:
www.medicalnewstoday.com, www.sideeffectspublicmedia.org, www.verywellmind.com
Surse poze:
www.pixabay.com