Oamenii de stiinta au folosit aceasta procedura pentru a vindeca soarecii de laborator de o boala genetica de ficat dupa ce au mutat o singura catena ADN, considerata responsabila pentru perpetuarea afectiunii respective. O mutatie similara in genomul uman ar putea insemna eradicarea aceleiasi boli de ficat in randul oamenilor. De asemenea, succesul avut cu soarecii ii face pe oamenii de stiinta sa fie optimisti in ceea ce priveste inceperea cercetarilor si pe subiecti umani. Conform lor, aceste proceduri ar putea incepe chiar in anii care urmeaza.
Responsabila pentru toata aceasta reusita este descoperirea din anul 1987 a unei tehnologii pe nume Crispr (se citeste "crisper") care permite "rescrierea" unei anumite portiuni dintr-un genom. Aplicatiile acestei tehnologii au fost cu adevarat explorate abia in 2012 si 2013, cand savantii au descoperit ca, folosindu-se de o enzima numita Cas9, pot modifica ordinea moleculelor din ADN.
De atunci si pana acum, au existat mii de proiecte de cercetare care si-au propus sa puna corect in aplicare aceasta noua resursa stiintifica, insa singurele rezultate viabile sunt cele despre care vorbim, oferite de cercetatorii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT). "Ceea ce am vrut sa aratam cu acest studiu a fost ca putem folosi sistemul Crispr pentru a vindeca boala genetica a unui animal. Motivul pentru care am ales aceasta afectiune a ficatului la soareci a fost acela ca boala respectiva este similara cu cea prezenta la oameni", a declarat profesorul Daniel Anderson, conducatorul echipei de cercetatori. Jennifer Doudna, de la University of California, unul dintre cei care au descoperit tehnica Crispr a spus ca studiul profesorului Anderson este "un urias pas inainte", deoarece demonstreaza ca aproape orice boala genetica a unui animal poate fi vindecata. "Cred ca progresele pe care le vom face in urmatorii doi ani vor fi uriase si ca multi terapeuti vor folosi aceasta tehnica peste tot in lume", a mai declarat aceasta.
Cu toate acestea, profesorul Craig Mello de la University of Massachusetts Medical School spune ca transferarea sistemului Crispr la neuronii umani si la alte organe vitale nu va fi deloc un lucru usor de facut: "Desi este o descoperire uimitoare, tehnologia Crispr va trebui sa fie limitata la doar cateva domenii de cercetare. Cel putin in viitorul apropiat". Cat de mult vom obtine de pe urma acestor descoperiri miraculoase ramane de vazut, asadar.
Surse: independent.co.uk, web.mit.edu.
Urmareste-ne pe Google News
