Polițiștii din Le Mans au fost alertați de către școala unde învățau doua fetițe de 5 și 7 ani că acestea nu au mai venit la cursuri și nu au primit nicio veste de la mama lor. Ajunși la apartamentul familiei, polițiștii au descoperit că mama fetelor era decedată și că micuțele au stat zile întregi cu trupul mamei lor în casă, neconștientizând că aceasta nu mai trăiește.
”Liniște! Mami, doarme!”, au spus fetițele polițiștilor când au ajuns la fața locului. Mama fetelor avea 31 de ani, era de origine din Coaste de Fildeș și se pare că a murit din cauze naturale. Fiicele ei au fost preluate de autorități și duse în grija unor asistenți maternali și vor primi consiliere psihologică pentru evenimentul traumatic prin care au trecut. Nu este clar câte zile au stat lângă mama lor decedată. ”Am eliminat ipoteza unei crime. Vom aștepta câteva zile înainte de a încerca să luăm declarații de la fetițe.”, a precizat procurorul Delphine Dewailly pentru AFP.
Unul din cinci copii care au pierdut un părinte va dezvolta o afecțiune pediatrică
„Este importantă consilierea psihologică încă din prima zi a pierderii unui părinte. Când trecem prin pierderea unui părinte, suntem zguduiți din temelii – senzația de siguranță, atașamentul sigur, părintele care ne asigură tot ce-ar trebui să ne asigure părinții. Toate astea se duc naibii când ne pierdem un părinte”, spune Dan Wolfson, psiholog clinician.
Un studiu publicat în 2000 în Jurnalul de psihologie, psihiatrie și discipline pediatrice conexe a concluzionat că unul din cinci copii care se confruntă cu pierderea unui părinte va dezvolta o afecțiune pediatrică. Mai mult, dacă decesul părintelui a survenit în urma sinuciderii, a unui accident sau a unei alte cauze subite, copilul are un risc mult mai mare de a dezvolta depresie majoră și sindrom post-traumatic. Este important ca minorii aflați în astfel de situații să beneficieze de un mediu structurat și asigurări că le vor fi împlinite nevoile, pentru că se vor simți pierduți, nesiguri. Dr. Wolfson recomandă să se apeleze la resursele comunității, grupuri de sprijin, tabere, iar copilul să fie încurajat să intre în contact cu alțți copii care au trecut prin asta, să știe că societatea nu îl exclude, că nu este diferit și că mai sunt și alți copii care trec prin aceași suferință. „Simt că am avut ocazia să observ, la mine și la copiii cu care am lucrat, dificultăți reale, traume reale, provocări reale. Am reușit să văd capacitatea fiecăruia de a se adapta, de a depăși momentul și de a duce o viață împlinită, pozitivă”, spune Wolfson. „Chiar cred în potențialul uman de a depăși provocările pe care ni le aruncă viața.”, încheie acesta.
Citește și:
- Copilărie pierdută! Povestea celor două fetițe din Roman care își vând jucăriile ca să plătească facturile
- Video șocant în social media: 2 fetițe sunt puse să participe la un spectacol de travestiți
Surse: AFP, Actu.fr, Vice US
Urmareste-ne pe Google News
