Studiul in cauza a fost publicat in revista Stiinta Medicinei Translationale si au participat la realizarea sa cercetatori universitari din Marea Britanie (Cardiff) alaturi de cercetatori de la King's College Londra si Clinica Mayo din SUA. Acesta a descris rolul anterior nedemonstrat al receptorilor de detectare a calciului (CaSR) in aparitia astmului, o boala care afecteaza 300 milioane de oameni din intreaga lume. Se pare ca acesti receptori, despre care nu se stia ca sunt prezenti in tesutul respirator, sunt hiperactivi in cazul astmaticilor; din fericire pot fi dezactivati folosind un grup de medicamente deloc costisitoare denumite calcilitice.
Profesorul Daniela Riccardi de la Scoala de Biostiinte a Universitatii Cardiff, membra a echipei responsabile pentru noua descoperire sustine ca prezenta receptorilor de detectare a calciului a fost complet neasteptata: "am lucrat in trecut asupra investigarii rolului acestui senzor deosebit in alte afectiuni, cum este osteoporoza (trateaza deficienta osoasa, crescand nivelul de calciu din sange), inainte de a afla ca el este prezent in caile respiratorii. Triggerii (polen etc.) elibereaza substante chimice care activeaza un senzor in caile respiratorii-daca ii putem bloca, putem preveni toate simptomele (tuse, wheezing, senzatia de constrictie toracica si scurtarea respiratiei). Stiam ca aceste substante chimice sunt eliberate in timpul crizelor astmatice, insa nu stiam cum functioneaza si nu aveam medicamentul tinta care ar putea preveni simptomele."
Simptomele astmului includ inflamatie, spasme si ingustarea cailor respiratorii declansate de factori cum sunt poluare, polen si alti alergeni. Se cunoastea faptul ca anumite grupuri prezinta un risc crescut (copiii care au suferit bronsita, cei expusi la fumat pasiv si prematurii), insa cauza biologica ramanea incerta.
Medicul indica optiunile de tratament utilizat in prezent - steroizi, Ventolin si alti inhalatori- care rezolva practic efectul iritatiei: fie inflamatia, spasmul sau ingustarea cailor respiratorii, insa niciunul nu le abordeaza pe toate trei; calciliticele ar putea face acest lucru deoarece reduc nivelele de calciu la fel ca la non-astmatici si s-au dovedit sigure pentru folosinta cand sunt transmise direct in plamani (studiile pe oameni nu le-au demonstrat inca siguranta, dar cand se va face acest lucru, astmul va fi complet eradicat). "Micile molecule (cum sunt caliciliticele) sunt in plus si mai ieftine decat steroizii si cu siguranta mult mai ieftine decat alt tratament disponibil pe baza de anticorpi", explica Riccardi. Ea estimeaza ca medicatia poate fi folosita pe termen lung ca masura preventiva, dar si in timpul crizelor de astm. De asemenea, aceasta ar putea fi folosita pentru cei care la care astmul cauzeaza crize grave si nu raspund bine la tratamentele curente.
Observatiile echipei de cercetare au fost realizate pe soareci, fiind utilizat tesut uman respirator pentru a confirma ipotezele. S-a demonstrat ca medicamentele mentionate pot fi folosite pentru a preveni inflamatia intr-un model (aceasta cauzeaza cele mai multe daune plamanilor). Cand acestea au fost administrate pacientilor non-astmatici nu au avut niciun efect (deoarece nu au un senzor hiperactiv, conform medicului Riccardi).
Cercetatorii implicati in studiu completeaza concluziile cu o mentiune: "ramane un numar foarte mic de pacienti ale caror simptome nu pot fi controlate cu aceste abordari si care se confrunta cu calitate a vietii alterata cu risc crescut de spitalizare si chiar deces ." Se pare ca in Marea Britanie, procentul acestora este de 5% (din 5.4 milioane de astmatici), fiind corelat cu 90% din costurile asociate tratamentului astmului; in SUA, numarul de astmatici ajunge la 25 milioane, procentul de 5% mentinandu-se cu privire la pacientii care nu raspund la tratamentele conventionale pentru boli pulmonare.
Echipa de cercetare urmareste sa stranga 10 milioane de lire prin finantari, estimand ca va putea desfasura studiile pe oameni in 1-2 ani. De asemenea, se doreste crearea unei versiuni similare calcitiriolului care poate fi inhalata pentru a-i maximiza eficacitatea si a-i reduce efectele adverse. Nu se cunoaste totusi cat de mult persista efectul si daca medicamentul va impiedica plamanii sa produca in continuare receptori excesivi; ramane neclar motivul pentru care astmaticii ii prezinta pe acestia. Rezultate si studii suplimentare se pot aplica in consecinta si bolii obstructive pulmonare cronice si bronsitei cronice pentru care nu exista remediu momentan (se preconizeaza ca vor fi pe locul 3 ca numar de decese pana in anul 2020).
Surse:
www.goodhousekeeping.com; www.wired.co.uk; www.cardiff.ac.uk; www.telegraph.co.uk; www.nhs.uk