Sfântul Alexandru este o figură importantă în istoria creștinismului, pe care l-a apărat cu ardoare în perioada arianismului, un curent religios considerat eretic, în care Iisus era văzut ca fiind subordonat lui Dumnezeu, nu ca fiind una cu El. Sfântul Alexandru a fost ucenic al Arhiepiscopului Mitrofan al Bizanțului, iar apoi a fost episcop ajutător. El a fost admirat și lăudat pentru viața modestă pe care a dus-o și pentru virtutea lui nestrămutată, acestea fiind și calitățile care l-au avansat în funcțiile bisericești.
Sfântul Alexandru a devenit primul Episcop al noii capitale a Imperiului Bizantin, după ce Arhiepiscopului Mitrofan, aflat pe patul de moarte, i s-a arătat un înger care i-a spus că își va da sufletul în 10 zile și să îl lase urmaș pe Alexandru.
Într-o serie lungă de intrigi bisericești, în care personajul negativ a fost Arie, un propăvăduitor al unor concepte fals creștine, se spune că Sfântul Alexandru a jucat un rol esențial, oprindu-l pe acesta să fie din nou acceptat de Biserică și să își răspândească ereziile. Înainte ca Arie să fie împărtășit pentru a fi luat din nou sub aripa bisericii, Sfântul Alexandru s-a rugat cu ardoare, spunând următoarele cuvinte:
Citește continuarea pe Divahair.ro