Anticorpii și funcționarea sistemului imuntar
Anticorpii sunt niște substanțe produse de corpul uman ca reacție față de microbi periculoși precum Covid-19, fiind cruciali pentru apărarea împotriva bolilor. Mulți ajung să adere la patogeni și să îi învingă înainte de a ajunge la celule umane mai vulnerabile. Anticorpii pot reprezenta de asemenea și o dovadă a infecției deoarece unele teste pentru coronavirus caută aceste molecule pentru a demonstra o infecție anterioară (existând și posibilitatea apariției unor teste fals negative sau pozitive). Deși această testare a anticorpilor (test serologic) poate indica multe informații despre trecut, nu poate spune prea multe despre viitor. Astfel, nu se știe dacă acești anticorpi pot împiedica contractarea virusului a doua oară sau cât de mult persistă protecția pe care o oferă. Virusologul Rachel Graham din cadrul Universității North Caroline atrage atenția asupra faptului că imunitatea înseamnă că sistemul imunitar răspunde față de un atacator, nu că ești 100% protejat.
În funcționarea sistemului imunitar nu sunt implicați doar anticorpii, ci și multe alte celule. Astfel, sistemul imunitar reacționează față de un patogen în două etape: în prima apare răspunsul imunitar înnăscut (este atacată orice celulă care nu pare normală), apoi urmează răspunsul imunitar adaptiv (organismul creează metode personalizate de a recunoaște și elimina microbii infecțioși). Al doilea val de apărare imunitară include anticorpii, produși de celulele imunitare denumite limfocite B; unii anticorpi împiedică microbii să adere și să pătrundă în celule, în vreme ce alții îi semnalizează pentru a fi distruși de alte părți ale sistemului imunitar. Aceștia din urmă sunt anticorpii neutralizanți, necesari pentru combaterea majorității patogenilor care afectează specia umană, iar producția lor este considerată un indicator al unui vaccin bun.
Deși anticorpii au o durată redusă de viață, dispărând din sânge după câteva săptămâni sau luni, sistemul imunitar reține o parte din limfocitele B care îi produc. Iar dacă același patogen revine, se activează producția celulară de anticorpi. Însă nu doar anticorpii sunt necesari pentru combaterea infecției, subliniază imunologul Diane Griffin, din cadrul Universității Johns Hopkins, ci o simfonie de reacții. Limfocitele T reprezintă o parte importantă din răspunsul imunitar adaptiv, care ajută tinerele limfocite B să se maturizeze în mașinării producătoare de anticorpi. Dar și ele în sine împiedică răspândirea patogenului, determinând celulele infectate să se auto-distrugă.
Virusologul și imunologul Stephanie Lange, din cadrul Universității Duke, atrage atenția că studiile ce au vizat coronavirusul de tip SARS și MERS arată că limfocitele C joacă un rol crucial în eliminarea bolii. Se poate ca același lucru să fie valabil și pentru Covid-19. Însă, prin comparație cu anticorpii, limfocitele C se localizează în țesuturile pulmonare, fiind mai dificil de extras și de analizat. Aceste celule pot ajuta cercetătorii să înțeleagă cum se luptă sistemul imunitar uman cu noul coronavirus.
Anticorpii nu sunt cel mai bun reper în stabilirea gradului de protecție față de reinfectare
Chiar și cele mai performante laboratoare au limitările lor, iar descoperirea unor anticorpi împotriva Covid-19 nu reprezintă o garanție că acele molecule sunt apărători de calitate bună sau că persoana este protejată de reinfectare. Testele care sunt disponibile în comerț caută anticorpii ce recunosc proteina SARS-Cov-2, molecula folosită de virus să se atașeze de celuleel umane, însă nu pot indica câți anticorpi produce persoana respectivă și nici dacă anticorpii au rol neutralizant. Deși anticorpii non-neutralizanți pot juca roluri mai puțin directe în incapacitarea patogenului, mulți nu au efect asupra microbilor, ba dimpotrivă, unii pot accelera infectarea. Acest fenomen a fost observat și la virusul Zika sau la cel care cauzează febra dengue.
Pentru că modul în care funcționează anticorpii nu este pe deplin înțeles, iar laboratoarele nu pot reproduce condițiile din corpul uman, microbiologul Marcia Goldberg consideră că trebuie testată funcționarea acestora prin administrare directă pacienților care se luptă cu infecția Covid-19. Donna Farber, imunolog în cadrul Universității Columbia care studiază răspunsuirle limfocitelor T împotriva virusurilor aeropurtate, susține că există pacienți cu niveluri mari de anticorpi neutralizanți care sunt doborâți de Covid-19, ceea ce înseamnă că sunt necesare și alte părți din sistemul imunitar pentru combaterea bolii. Din acest motiv nu trebuie interpretate excesiv testele de anticorpi; o părere greșită frecvent întâlnită este că un test de anticorpi pozitiv înseamnă că persoana respectivă nu mai are virusul în organism, ceea ce nu este mereu adevărat. Anticorpii cresc aproximativ o săptămână după o infecție nouă, pentru ca apoi să scadă.
Răspunsul imunitar față de reinfectare poate să varieze
O persoană care a reușit să învingă prima infecție cu Sars-Cov-2 poate să fi trecut prin mai multe răspunsuri imunitare, însă nu toate oferă protecție completă de o altă infecție. Prima variantă luată în considerare de cercetători este că sistemul reușește să catalogheze trăsăturile unice ale patogenului, iar dacă apare a doua oară, se activează limfocitele B și T, cele B producând anticorpi neutralizanți și dezactivându-l încă înainte de a pătrunde în celule. Acest tip de imunitate îi face pe oameni rezistenți la reinfectare. Însă nu toți patogenii declanșează un astfel de răspuns puternic și nu toate persoanele reacționează la fel față de un microb, putând apărea diverse grade de protecție. Astfel, uneori poate reapărea infecția, însă vor fi prezente doar simptome ușoare sau deloc. Alteori, în circumstanțe mai rare, pot fi prezente simptome similare sau poate chiar mai grave decât prima dată. Nu înseamnă că persoana respectivă se va îmbolnăvi la nesfârșit. Chiar și o protecție parțială din partea sistemului imunitar va reduce nocivitatea patogenului în organism și posibilitatea de transmitere.
Imunitatea pe care o are o persoană față de un patogen poate scădea în decursul lunilor sau anilor. Însă oamenii de știință nu știu dacă aceasta este situația și pentru noul coronavirus. Folosirea la scară largă a testelor de anticorpi poate urmări modul de evoluție al virusului; în prezent se încearcă determinarea legăturii dintre încărcătura de anticorpi și protejarea împotriva reinfectării, precum și persistența în timp a acestei protecții. Aceste răspunsuri vor ajuta la crearea unui vaccin eficient, până în prezent cunoscându-se doar faptul că expunerea la noul coronavirus declanșează un răspuns imunitar puternic.
Sursa: www.smithsonianmag.com
Urmareste-ne pe Google News
