Rahitismul la copii: semne și metode de prevenire

Rahitismul la copii - cauze

Lipsa vitaminei D
Afectează metabolismul fosfo-calcic și duce la tulburări ale mineralizării osului. Un deficit al vitaminei D se produce din următoarele motive:
• Copilul nu consumă suficiente alimente care să conțină vitamina D sau care să faciliteze absorbția acesteia
• Copilul nu se expune suficient la lumina soarelui
• Există probleme de absorbție ale vitaminei D din cauza unor afecțiuni (cum ar fi Boala celiacă, Boala Crohn, fibroză chistică, afecțiuni renale cronice)

Lipsa de calciu
Este provocată de:
• Un deficit al vitaminei D (calciul nu este absorbit în corp în lipsa vitaminei D)
• Disfuncționalități prezente la nivelul glandei tiroide sau al paratiroidelor (aceste glande sunt responsabile cu reglarea nivelului de calciu în organism. Odată ce există disfuncționalități la nivelul unuia dintre hormonii secretați de paratiroide- parathormonul- se poate ajunge la scăderea nivelului de calciu din sânge)
• Intoleranțe/alergii la alimente care sunt sursă de calciu (în special la produsele lactate)
• Administrarea de medicamente care interferează cu absorbția calciului (De exemplu, antibiotice precum Tetraciclina, suplimente alimentare cu fier, unele medicamente pentru tratarea convulsiilor etc.)

Prezența unui defect de natură genetică
Este vorba despre un defect care va influența negativ capacitatea rinichilor de a controla cantitatea de fosfați excretați în urină. În aceste condiții, se poate dezvolta o formă rară de rahitism, numit rahitism hipofosfatemic (acesta va duce la slăbirea și înmuierea oaselor).

Rahitismul la copii - factori de risc

Copilul tău poate fi mai expus riscului de a dezvolta rahitism dacă:
• Ai avut un deficit sever de vitamina D în timpul sarcinii

• A fost hrănit doar cu lapte matern timp de cel puțin 6 luni, dar nu a primit și suplimente de vitamina D- Laptele matern nu conține destulă vitamina D, de aceea este necesar ca un bebeluș să primească și astfel de suplimente

• Are vârsta cuprinsă între 6 luni și 3 ani (este vârsta la care frecvența bolii este cea mai mare)

• S-a născut prematur (nu a avut suficient timp pentru a primi un aport optim de vitamina D de la mamă în mediul intrauterin)

• Are pielea mai închisă la culoare (pentru că pielea de acest fel conține mai multă melanină, aceasta va reduce din capacitatea de sinteză a vitaminei D la nivelul pielii)

• Ia anumite medicamente, care interferează cu absorbția calciului sau a vitaminei D

Rahitismul la copii - simptome

Manifestările rahitismului variază în funcție de vârsta copilului și de severitatea bolii. Iată la ce ar trebui să te aștepți:
• Deformări ale cutiei craniene cu persistența fontanelei anterioare peste vârsta de 18 luni

• Întârziere în dezvoltarea dinților, smalț poros, predispoziție spre carii

• Statură mică și greutate corporală redusă, prin comparație cu alți copii de vârsta sa

• Întârzieri de creștere

• Întârziere în dezvoltarea motorie

• Slăbiciune musculară

• Crampe musculare

• Deformări ale coloanei vertebrale- cifoza dorsală sau lombară (presupune curbarea antero-posterioară a coloanei vertebrale, care afectează coloana dorsală dintre omoplați, curbând spatele și împingând gâtul în față)

• Dureri în zona pelvisului, în regiunea coloanei sau a membrelor inferioare

• Stern înfundat, torace evazat la bază, mătănii condrocostale

• Deformări ale oaselor membrelor inferioare- picioare în X (genu valgum) sau în paranteză (genu varum)

• Încheieturile de la mână și gleznele se îngroașă

Rahitismul la copii - posibile complicații

Această afecțiune, dacă nu va fi detectată la timp și tratată corespunzător, poate să ducă la:
• Întârzieri în creștere, copilul poate fi mai scund decât media
• Deformări ale oaselor (craniului, membrelor, sternului, cutiei toracice și coloanei vertebrale)
• Probleme cu dinții (întârzieri în dezvoltarea acestora, fisuri ale smalțului dentar etc.)
• Nivelul scăzut al calciului în sange(hipocalcemia) poate agrava simptomele rahitismului și
poate cauza: crampe musculare, senzație de furnicături la nivelul mâinilor și picioarelor, spasme și convulsii

Rahitismul la copii- diagnostic

Rahitismul nu va fi dificil de diagnosticat, în condițiile în care medicul poate să observe îndată deformările osoase survenite (cele din zona craniului, pieptului, membrelor inferioare, încheieturilor de la mâini și picioare).
De asemenea, pentru confirmarea prezenței rahitismului, poate solicita efectuarea unor analize de sânge și de urină (pentru a se vedea nivelurile de calciu, de vitamina D, de fosfați) sau efectuarea de radiografii.
În cazuri rare, medicul va recomanda realizarea unei biopsii osoase (prelevarea unei porțiuni foarte mici de osos), care va trimisă la un laborator specializat.

Rahitismul la copii-tratament

Cel mai cunoscut tratament pentru această afecțiune este recomandarea de suplimente alimentare pe bază de calciu și vitamina D. Alături de acestea, medicul va insista pe o alimentație cât mai bogată în alimente care să fie sursă de calciu și de vitamina D sau care să faciliteze absorbția acestor minerale.
După ce se va efectua tratamentul pentru o anumită perioadă, medicul va solicita repetarea de investigații (analize de sânge, de urină și rafiografii) ca să vadă cum a evoluat copilul.

În situația în care este vorba despre rahitism hipofosfatemic, copilul va trebui să ia medicamente menite să îmbunătățească și capacitatea rinichilor de a gestiona fosfații.

Uneori, dacă tratamentele menționate nu dau rezultatele așteptate, poate fi indicat ca micuțul tău să poarte, pentru un anumit interval, orteze speciale, fie pentru membre, fie pentru coloană.
În cazuri extreme, deformările provocate de rahitism pot impune efectuarea unor intervenții chirurgicale.

Rahitismul la copii- prognostic

Dacă micuțul tău primește tratamentul adecvat, starea sa va începe să se îmbunătățească în scurt timp (cam după o săptămână de tratament).
În același timp, trebuie să știi că deformările osoase vor putea să se amelioreze și să dispară definitiv, mai ales în cazul în care a existat un diagnostic precoce al bolii.
În cazurile în care deformările au fost severe, ele pot să devină permanente, cu atât mai mult cu cât copilul nu a primit tratamentul corespunzător în perioadele în care procesul de creștere a fost mai accelerat.

Rahitismul la copii- prevenție

Dacă vei lua măsuri precum acelea menționate mai jos vei diminua semnificativ riscul ca micuțul tău să fie afectat de rahitism. Printre asemenea măsuri se numără:
Îi vei oferi copilului suplimente alimentare cu vitamina D încă din perioada alăptării
Una dintre cele mai la îndemână metode pentru a diminua riscul de apariție a rahitismului este să faci acest demers încă din primele zile de viață ale bebelușului, având recomandările unui pediatru.
Deși laptele matern este foarte valoros din punct de vedere nutritiv, medicii atrag atenția asupra următorului aspect: acesta nu conține suficientă vitamina D. Inclusiv în cazurile în care mama are în sânge un nivel normal al acesteia, nu înseamnă că aceasta va ajunge în cantitățile care trebuie și în laptele său.

De asemenea, pielea bebelușilor este mai sensibilă și în aceste condiții nu pot fi expuși la soare la fel de mult precum adulții sau copiii mai mari. Din acest motiv, vitamina D nu va putea fi sintetizată mereu datorită luminii soarelui și se poate ajunge ușor la un deficit.

Nu în ultimul rând, inclusiv când bebelușul va fi în continuare alăptat, iar în paralel se va derula și procesul de diversificare a alimentației, el nu va putea încă să primească prin intermediul alimentației solide destulă vitamina D. Practic, abia odată ce vei începe să-i oferi alimente precum pește, sucuri fortificate cu vitamina D sau ouă poți să iei în calcul faptul că va începe să aibă parte de un aport mai bun al acestei vitamine.

Dieta copilului va trebui adaptată astfel încât să fie incluse în ea cât mai multe alimente care să-i furnizeze calciu și vitamina D
În privința alimentelor care sunt sursă de calciu, trebuie să știi că nu este neapărat necesar ca ele să fie doar de origine animală (așa cum sunt produsele lactate de exemplu). Practic, micuțul tău va putea să aibă parte de surse valoroase de calciu și dacă îi vei da alimente precum:
• Brânză Tofu
• Salată Kale
• Smochine
• Spanac
• Migdale

Cât privește alimentele care să asigure vitamina D, printre ele ar trebui să se regăsească:
• Alimente care oferă vitamina D: pește, produse lactate, ouă, cereale și sucuri naturale fortificate cu vitamina D, ciuperci

• Alimente care facilitează absorbția vitaminei D- Printre ele se numără: alimente care conțin și magneziu (cum ar fi bananele, legume cu frunze verzi, nuci, migdale, tofu, orez brun), alimente care conțin sulforafan (este o substanță ce se găsește în plantele din familia cruciferelor și, datorită ei, receptorii de vitamina D vor fi activați, iar corpul va reacționa pentru a produce această vitamină), alimente cu grăsimi sănătoase (uleiurile vegetale, avocado, nuci, semințe), alimente cu probiotice (precum sunt iaurtul sau chefirul de exemplu)

Vei avea grijă să-ți expui copilul în mod constant la lumina soarelui
Acest demers este esențial pentru sinteza optimă a vitaminei D . Astfel, copilul ar trebui scos zilnic afară și lăsat să-și expună la soare fața și membrele. Pentru o protecție eficientă contra radiațiilor solare, este indicat să se apeleze la crema cu factor de protecție solară, dar fără a se abuza de aceasta întrucât astfel se va obține efectul nedorit: va fi diminuată sinteza vitaminei D la nivelul pielii.
Un bebeluș mai mic de vârsta de 6 luni nu ar trebui expus direct la soare, iar ca să fii sigură cât este indicat ca acesta să stea la soare fără probleme, consultă-te cu un medic pediatru, în special pentru a afla care ar fi intervalul orar potrivit pentru așa ceva.

Îi vei administra suplimente alimentare pe bază de vitamina D
În funcție de vârsta pe care o are copilul, pediatrul va hotărî cum este cel mai bine să-i oferi suplimentele: picături, comprimate masticabile, siropuri, capsule sau spray-uri. Nu uita să respecți întocmai indicațiile sale, astfel încât să nu se ajungă la un exces al vitaminei D, periculos pentru organismului copilului.
În urma unor descoperiri recente, s-a ajuns la concluzia că vitamina D se absoarbe cel mai bine când este administrată sub formă de spray, în condițiile în care se va absorbi la nivelul cavității bucale și de acolo va pătrunde mai rapid în fluxul sanguin.

Un spray cu vitamina D, ideal pentru copii, încă de la o vârstă fragedă, este și Vitoral D Spray oral. Acesta este potrivit și pentru sugari, are un gust plăcut și conține Vitamina D3 (colecalciferol), care contribuie la absorbția eficientă a calciului, la dezvoltarea normală a copilului și la menținerea sănătății sistemului osos.

Vitoral D Spray oral pentru copii nu conține coloranți artificiali, gluten, grăsimi, sare, drojdie sau lactoză, nu are ingrediente care să provoace apariția crampelor și este adecvat inclusiv pentru cei care suferă de diabet, de Boala celiacă sau care sunt vegetarieni.

În vederea administrării, spray-ul va fi bine agitat și puful poate fi aplicat direct în gurița copilului. Bebelușii vor primi 1 puf pe zi sau la recomandarea medicului, iar copiii între 1 și 5 ani câte 2 pufuri pe zi sau la recomandarea medicului.

Vei recurge la suplimente alimentare cu calciu
Acestea sunt și ele necesare pentru prevenirea rahitismului, utilizarea lor impunându-se mai ales când nu se primește suficient calciu prin dietă.
Astfel, în funcție de vârsta pe o are, un copil ar trebui să beneficieze zilnic de următoarele cantități ale acestui mineral:
• Copilul ce are între 1 și 3 ani: 700 mg pe zi
• Copilul între 4 și 8 ani: 1000 mg pe zi
• Copilul între 9 și 18 ani: 1300 mg pe zi
În vederea completării necesarului de calciu, copilul poate lua calciu în diferite forme: carbonat, citrat, calciu lichid, efervescent sau sub formă de comprimate masticabile.

Citește și: 6 moduri prin care copiii pot dobândi  oase puternice

Surse:
www.healthline.com,  www.healthcentral.com,  www.mayoclinic.org, www.medicalnewstoday.com,  www. medlineplus.gov

MagazinVavianPharma.ro