Alergiile la copii

Informații despre alergii

O alergie constituie o reacție exagerată a sistemului imunitar față de o substanța care în mod normal nu dăunează organismului uman. Astfel, în cazul unui copil alergic sistemul său imunitar tratează substanța (alergen) drept invadator și exagerează în răspuns, determinând simptome care pot varia de la supărătoare la grave sau potențial fatale.

Pentru a proteja corpul, sistemul imunitar al unei persoane alergice produce anticorpi denumiți imunoglobuline E (IgE). Aceștia pot determina mastocitele și bazofilele (celulele specifice alergiilor) să elibereze substanțe chimice (inclusiv histamină) în fluxul sanguin pentru a se apăra împotriva alergenului respectiv. De fapt, eliberarea acestor substanțe este cea care determină reacția alergică, influențând ochii, nasul, gâtul, plămânii, pielea sau tractul gastrointestinal pe măsură ce corpul încearcă elimine alergenul. Expunerea viitoare la același alergen va declanșa acest răspuns din nou.

Alergiile pot apărea sezonier (la anumite momente din an, de exemplu când există particule de polen din abundență) sau la fiecare contact. Un copil care strănută sau tușește des, care dezvoltă frecvent iritație sau urticarie, respectiv durere de stomac, crampe sau greață după ce consumă anumite alimente poate suferi o alergie. Există și o componentă ereditară în mecanismul de apariție, prin urmare dacă sunt cunoscute cazuri în familie, riscul de prevalență la copii crește - mai ales dacă ambii părinți sunt alergici (nu se transmite genetic o anumită alergie, ci predispoziția pentru a dezvolta alergii). De asemenea, faptul ca un copil este alergic la o substanță crește și posibilitatea de a fi alergic și la o alta. Identificarea timpurie a alergiei/alergiilor la copil poate însă îmbunătăți semnificativ viața acestuia, reduce numărul de zile lipsite la școală etc.

Citește și: Cele mai frecvente alergii la copii

Cauze ale alergiilor la copii

Câțiva dintre cei mai frecvenți alergeni sunt: polenul pomilor, plantele și buruienile, mucegaiul interior și exterior, acarienii (trăiesc în lenjerii, covoare și alte decorațiuni care mențin umezeala), reziduurile animale (de la pisici, câini, cai și iepuri), iritanții atmosferici (fum de țigară, parfum, gaz de eșapament), unele alimente și medicamente (alune, ouă, lapte și produse lactate), veninul insectelor.

Simptome

Tipul și gravitatea simptomelor variază de la o alergie la alta și de la un copil la altul. O alergie se poate prezenta sub forma mâncărimii la nivelul ochilor (ochi care curg sau înlăcrimați - conjunctivită alergică), al nasului și chiar în cerul gurii (sau eventual durere de gât), strănut, congestie nazală/tuse/rinoree, constricție a gâtului, răgușeală, probleme cu respirația (de tip astm, wheezing), vărsături/deranjamente stomacale (durere de stomac sau diaree) și chiar leșin (scade tensiunea determinând pierderea conștienței). Unii copii prezintă și cearcăne la nivelul ochilor. De cele mai multe ori există o sensibilitate și la nivelul pielii, apărând iritație sau urticarie (cel mai adesea dermatită atopică sau eczemă). Reacțiile alergice grave (desemnate anafilaxie) pot fi fatale dacă nu sunt tratate la timp. Alergiile nazale pot persista întreaga durata a anului, în special în lunile cu mult polen. Trebuie subliniat că o alergie se poate declanșa la orice moment din viață, însă cele exterioare tind să debuteze în intervalul de vârstă 4-6 ani, pe când cele interioare chiar de la 3 ani (însă nu este o regulă deoarece poate dura un timp până la reacția efectivă a sistemului imunitar).

Simptomele respiratorii sunt în mod evident specifice alergiilor de natură respiratorie (cel mai adesea este vorba despre rinită alergică - apare până la vârsta de 10 ani, culminează în adolescență și dispare în intervalul de vârstă 40-60 ani), pe când cele gastrointestinale sunt specifice celor alimentare. Reacțiile pot varia, chiar și la același copil; de reținut faptul că o reacție ușoară în trecut nu presupune absența unei reacții viitoare grave.

Diagnostic

Unele alergii sunt ușor de identificat deoarece tiparul simptomelor în urma expunerii este dificil de trecut cu vederea. Însă altele sunt mai puțin evidente deoarece pot semăna cu alte afecțiuni. În cazul în care cel mic prezintă simptome similare unei răceli care persistă mai mult de 1-2 săptămâni în aceeași perioadă a anului, medicul pediatru va realiza o examinare fizică și va recomanda cel mai probabil consulltul unui alergolog. Acesta din urmă poate efectua teste de alergie pentru a identifica cauza sa exactă; de obicei este vorba despre teste cutanate (prick și scratch) ce urmăresc alergenii de mediu, precum și pe cei alimentari.

Testele sunt în general de 2 tipuri și presupun: aplicarea unei picături de alergen în formă lichidă purificată pe piele care este zgâriată ușor, respectiv injectarea unei cantități mici de alergen sub piele ulterior urmărindu-se dacă apare o umflare a zonei (similare unei ciupituri de insectă). De asemenea, există și teste sanguine specializate, utile îndeosebi copiilor cu afecțiuni ale pielii, celor care urmează o anume medicație sau celor care sunt extrem de sensibili la un anumit alergen. Rezultatele testelor trebuie coroborate cu simptomele clinice ale copilului.

Tratamentul alergiilor la copii

Nu există vreun remediu concret pentru tratamentul alergiilor, însă este posibilă ameliorarea simptomelor. Singura modalitate eficientă de a le face față constă în reducerea sau eliminarea expunerii la alergeni. De asemenea, vă puteți asigura că sistemul imunitar al copilului este suficient de puternic pentru a combate bacteriile și infecțiile. Prin urmare, un complex de vitamine și minerale precum WellKid Baby este ceea ce aveți nevoie.

În cazul în care reacțiile sunt severe, de tip anafilactic, este important să cunoașteți procedura de intervenție de urgență (recomandată individual de medicul specialist pediatru sau alergolog).

Dacă reducerea expunerii la alergeni nu este posibilă sau este ineficientă, pot fi recomandate medicamente, inclusiv antihistaminice, picături pentru ochi și spray-uri nazale. Există situații în care este de ajutor imunoterapia, ce presupune administrarea unor injecții periodice pentru a desensibiliza copilul (funcționează pentru praf, mucegai, polenuri, animale și înțepături de insecte și nu pentru alergii alimentare). Împiedicați accesul animalelor în camera copilului, precum și covoarele sau draperiile (se pot acumula acarieni), curățati des camera copilului (când nu este prezent), folosiți lenjerie specială pentru plapumă și saltea, țineți închise geamurile în perioadele anului în care există mult polen în atmosferă, evitați fumatul în preajma celui mic, evitați zonele cu umezeală (pivnițe) și mențineți curățenia în baie și alte zone predispuse mucegaiului. Urmăriți produsele sau alimentele la care cunoașteți alergii (etichetele conțin detalii exacte cu privire la ingrediente) și țineți cont de contaminarea încrucișată (unele produse intră în contact cu altele în timpul fabricației sau al ambalării), chiar și la restaurante.

Citește și: Ghidul alergiilor la copii

Surse: 

http://kidshealth.org; www.healthychildren.org; www.webmd.com; http://acaai.org