Ne așteptăm ca școala să fie un loc sigur, unde copiii noștri merg să învețe și să-și facă prieteni. Ori ca cei mici să-și poarte de grijă unii altora. Arareori, ne gândim că odrasla noastră ar putea fi victima bullying-ului. Cu atât mai puțin ne trece prin minte că un copil ar putea nutri gânduri de sinucidere. Dar, dacă ar fi să ne amintim de copilăria noastră, în care o simplă vorbă sau o privire disprețuitoare ne răneau până în adâncul sufletului, am fi mai atenți la semnalele pe care le transmite copilul. Pentru că bullying-ul lasă urme vizibile în atitudinea sau chiar pe trupul celor mici sau adolescenților și este, de multe ori, cuplat cu o stare de depresie, greu de ignorat. În plus, gândul sinuciderii poate schimba total comportamentul unui copil, care adesea strigă după ajutor în diferite feluri, dar nu este auzit.
Legătura dintre bullying și sinucidere
Multe studii au arătat că bullying-ul singur este arareori o cauză a sinuciderii, deși pot apărea și astfel de cazuri, în care copilul preferă moartea decât să fie rănit zi de zi. Mai ales la copiii mai mici, la care moartea este încă o mare necunoscută, iar impulsurile sunt insuficient controlate, o decizie tragică poate să apară când nici nu gândești. Dar, în mare parte din cazuri, hotărârea sau impulsul de a se sinucide apare corelat cu un complex de factori. Bullying-ul poate împinge spre o astfel de decizie un copil care este deja vulnerabil sau are o stare depresivă. Un copil care, dintr-un motiv sau altul, are complexe de inferioritate, care a fost victima abuzului verbal și chiar fizic, care a fost frecvent discriminat, mai ales în mediul școlar. Astfel, copiii care provin din anumite etnii pot fi supuși, în numeroase rânduri, atacurilor crude ale colegilor.
Este exemplul unei fetițe din Australia, în vârstă de 14 ani, de origine aborigenă. Rochelle Pryor, care și-a pus capăt vieții pentru că nu mai putea suporta umilința la care o supuneau fostele ei prietene. După o neînțelegere cu ele, acestea au început s-o hărțuiască și să îndemne alți copii să râdă de ea și să o discrimineze. După o altercație în curtea școlii, Rochelle a venit acasă cu tăieturi pe picioare. De atunci, nu a vrut să mai meargă la școală și sănătatea ei mentală a fost grav afectată. Înainte de a alege o soluție extremă, Rochelle a postat pe Facebook un ultim strigăt de ajutor: "După ce am să dispar, bullyingul și rasismul se vor opri.", a scris ea. Din păcate, nimeni nu și-a dat seama ce voia să facă. O singură prietenă i-a răspuns la postarea îngrijorătoare, dar, la puțină vreme, tatăl lui Rochelle a găsit-o inconștientă în cameră. Nouă zile mai târziu, Rochelle a murit în spital, devenind a cincea victimă minoră, de origine aborigenă . Alte patru fete între 12 și 14 ani și-au luat viața în Australia, într-un răstimp de câteva luni, unul din principalele motive fiind bullyingul, alătură de sărăcie și abuzul sexual.
Dar bullying-ul are multiple alte motive decât discriminarea etnică și nu poți să știi dacă propriul tău copil nu este cumva o victimă, din simplul motiv că este mai fragil, mai vulnerabil sau mai timid. De la porecle până la jignirile cele mai crude, copiii s-au obișnuit să se rănească unii pe alții, iar cei mai sensibil percep un stres mult mai mare în situațiile de bullying. Copiii au instincte de mici vânători și caută adesea slăbiciunea celorlalți, pentru a profita de ea și a avea o sursă de distracție sau satisifacție. O fac din imaturitate emoțională, din faptul că au fost ei înșiși victime ale violenței sau, pur și simplu, ca să-și dovedească puterea și să crească în ochii celorlalți. Este un fapt obișnuit că acei copii care sunt diferiți prin ceva de restul grupului- poate că sunt mai retrași, mai puțin populari, poate că au o dizabilitate, sunt săraci sau se arată foarte ușor de rănit- aceștia sunt țintele predilecte ale bullyingului.
Câteodată simplul fapt de a învăța bine și a se ține departe de glumele răutăcioase face că adolescenții sau copiii să fie luați în vizor de colegi. Este cazul Hamed Nastoh, un băiat de 14 ani, de origine afro- canadiană care s-a sinucis, aruncându-se de pe un pod. A lăsat o notă pentru părinți, în care arăta că era tachinat zilnic de colegii de clasă și chiar de prieteni. Râdeau de el, îl făceau "patru ochi", "nas mare" și tocilar, pentru că avea una dintre cele mai mari note din clasă. Poate că aceste motive nu ni se par suficiente și ne gândim că un copil ar putea reacționa altfel, că poate fi mai puternic și mai asertiv, dar nu ne putem pune în locul nici unui copil care trece prin astfel de situații și este afectat profund din punct de vedere emoțional. Mulți adolescenți devin victime ale colegilor din cauza unor preferințe sexuale .
Tyler Long a fost un astfel de tânăr, care suferea de sindrom Asperger ș avea tendințe homosexuale. Din această cauză era permanent calul de bătaie al colegilor, care îi furau lucruri, îi scuipau în mâncare și îl numeau tot timpul "gay". Când mama lui Tyler a făcut o plângere la școală, i s-a răspuns că "așa sunt băieții" și "o luați prea în serios." Din păcate, aceste comportamente pe care școala le considera neglijabile, au făcut ca Tyler să-și pună capăt vieții, la numai 17 ani, spânzurându-se cu o curea în dormitorul său. Iar exemplele pot continua, aspectul fizic fiind și el adesea un stimul suficient pentru elevii agresivi, ca să le facă rău colegilor. Un băiețel de 11 ani din America s-a sinucis pentru că era ținta unor glume nemiloase din partea colegilor, doar pentru că era mic de statură. Colegii îi puneau tot felul de porecle, îl încuiau în dulap și l-au băgat în tomberonul de gunoi. Într-o zi, copilul a ripostat la unul dintre aceste acte abuzive, ale unui coleg mai solid și, ca urmare, a fost suspendat timp de trei zile, în vreme ce copilul vinovat de bullying a primit doar o zi de suspendare. Această nedreptate l-a determinat pe băiatul de 11 ani să plece acasă și să se împuște în cap cu pistolul tatălui său. "Fiul meu va rămâne mereu la 11 ani.", a spus tatăl sfâșiat de durere, în cadrul unui documentar având ca subiect bullyingul.
Ce poți face, ca părinte, în caz de bullying
1. Învață să recunoști semnele bullying-ului. Fii atent la starea copilului tău, la dispoziția sa emoțională. Dacă devine pe neașteptate anxios, stresat ori începe să spună că urăște școala, trebuie să-ți pui unele semne de întrebare. Dacă nu are prieteni la școală sau spune că se întâmplă lucruri neplăcute acolo, este nevoie să-l iei în seamă și să investighezi mai mult. Alte semne ale bullying-ului includ durerile de cap și de stomac, insomnia,absențelenemotivate de la școală, scăderea bruscă a notelor, faptul că îi lipsesc din lucruri.
2. Fii atent la semnele de depresie. Simptome precum pierderea interesului pentru activitățile care îi plăceau înainte, retragerea socială, afectarea rezultatelor școlare, somn prea mult sau prea puțin pot indica o depresie a copilului. Plânsul excesiv și inexplicabil este un alt semn al depresiei, ca și starea de furie nejustificată, care izbucnește din senin.
3. Cunoaște semnele unor gânduri de sinucidere. Persoanele care se gândesc la sinucidere își schimbă dramatic dispoziția, par lipsite de orice speranță și au comportamente modificate. Uneori, sinucigașii rup contactul cu toată lumea și își pierd interesul pentru orice activitate. Ori încep să-și îndepărteze diverse lucruri la care țineau, curățând dulapurile și dăruind diferite obiecte. Copiii pot spune replici îngrijorătoare: "Mai bine nu mă nășteam." sau "Nimănui nu-i pasă de mine, nici dacă aș muri."; unii dintre ei chiar amenință cu sinuciderea. Dacă observi orice semn de acest fel, stai urgent de vorbă cu copilul sau adolescentul, eventual du-l la un specialist. Orice clipă este prețioasă.
4. Ajută copilul să facă față bullying-ului. Pentru asta, este important ca el să aibă încredere în tine, să-ți vorbească deschis și să-ți ceară ajutorul. Angajează-te că îl vei ajuta să depășeacă situația. Insistă la școală, până ce problema este rezolvată. Procesul de ameliorare a unei situații de bullying poate să ia timp, așa că trebuie să ai răbdare și să întărești și răbdarea copilului. Fii mereu în contact cu personalul școlar. Bullying-ul escaladează de multe ori și adesea nu dispare fără o intervenție consistentă.
Surse: https://www.dailymail.co.uk; https://www.verywellfamily.com; https://edition.cnn.com