1. "Alba ca Zapada si cei Sapte Pitici"
La originea acestui celebru basm se afla povestea Margaretei von Waldeck, o femeie de origine nobila din Bavaria secolului al XVI-lea. Aceasta avea un frate care exploata copii, punandu-i sa munceasca la o mina de cupru. Din acest motiv, ei nu se mai dezvoltau corespunzator si corpul li se deforma de la munca aspra. Se pare ca aspectul lor fizic i-a inspirat pe Fratii Grimm in descrierea piticilor din "Alba ca Zapada".
Un alt element din basm ce este inspirat dintr-un aspect din viata reala a secolelor 16-17 este si prezenta marului otravit. Conform unor scrieri datand de atunci, muncitorii in mina primeau adesea mere furate si otravite.
Dar aspectul cel mai important preluat de catre Fratii Grimm in basm este cel referitor la statutul Margaretei. La fel ca si personajul "Alba ca Zapada", si ea era dispretuita si invidiata de mama sa vitrega care, pentru a scapa de ea, a gonit-o in Belgia. Aici insa Margareta l-a cunoscut pe printul Filip al II-lea al Spaniei si s-a indragostit de el. Dar familia regala a Spaniei nu a fost de acord cu aceasta relatie.
De aceea, asa cum si mama vitrega a otravit-o pe Alba ca Zapada si regele Spaniei si-a trimis oameni sa o ucida pe Margaret. Acestia au reusit sa-si indelineasca misiunea, otravind-o pe fata.
2."Cenusareasa"
Se pare ca inca din cele mai vechi timpuri a existat o fata frumoasa, blonda, (numita Rhodopis) dar care a trecut printr-o adevarata drama atunci cand a fost rapita din Tracia natala si vanduta drept sclava in Egipt.
O oarecare similitudine intre ea si Cenusareasa exista insa doar in masura in care ne raportam la urmatorul fapt: va primi de la stapanul ei mai multe daruri, printre care si o pereche de pantofi de aur. Datorita acestora va fi observata de un faraon, ce o dorea drept sotie. Dar fata nu-si dorea deloc sa faca parte dintre numeroasele sotii ale acestuia.
Alte povesti ce ar fi putut inspira cunoscutul basm dateaza din Asia secolului al IX-lea sau chiar din America de Nord. Si in acestea apare o fata frumoasa, imbracata in haine ponosite si persecutata de surorile vitrege. In plus, se spune ca diferite forte supranaturale ar fi intervenit in cazul ei (asa cum a intervenit Zana cea Buna pentru Cenusareasa), ajutand-o sa primeasca haine noi, sa fie remarcata si apoi luata in casatorie de un barbat de origine nobila.
Pe continentul european, Charles Perrault a citit povestea "Chatte des Cendres" ("Pisica din cenusa", a lui Giambattista Basile) si a creat o noua versiune a acesteia: "Cendrillon ou la Petite Pantoufle de verre" ("Cenusareasa sau Micul Pantofior de sticla"). Protagonista acesteia, la fel ca si Cenusareasa din basmul stiut de noi, si-a pierdut pe scarile unui palat pantofii de sticla.
Dar cele mai multe dintre variantele "Cenusaresei" din Europa sunt inspirate din vechi traditii populare, fiind pline de diferite invataturi. De exemplu, in varianta lui Perrault Cenusareasa isi iarta surorile (deci de aici se poate invata ca trebuie sa fim generosi), in timp ce in versiunea Fratilor Grimm acestea sunt aspru pedepsite: sunt nevoite sa-si mutileze piciorul pentru a-l face sa incapa in pantofiorul de sticla si apoi devin oarbe. Practic, prin aceste consecinte, autorii doresc sa demonstreze mentalitatea germanica a vremii: orice invidie si tentatie va fi sanctionata in cel mai dur mod cu putinta.
Versiunea Fratilor Grimm nu ne precizeaza faptul ca eroina trebuie neaparat sa plece de la bal inaintea miezului noptii. In schimb, spre deosebire de Charles Perrault, Fratii Grimm povestesc despre trasura in forma de dovleac, condusa de sase soricei transformati in cai. Perrault a ales sa mentioneze faptul ca trasura Cenusaresei era trasa de sase soparle transformate in lachei, sugerand astfel o realitate a epocii sale: lacheii erau considerati simbolul lenei si al superficialitatii.
3. "Rapunzel"
Acest basm este strans legat de o veche poveste din primii ani ai crestinismului. Astfel, in secolul al III-lea, un negustor bogat din Asia Mica avea o fiica atat de frumoasa, incat hotarase ca nu trebuia sa fie vizitata de nimeni. De aceea, atunci cand el nu se afla acasa, o inchidea pe fata intr-un turn.
In aceasta poveste nu se precizeaza nimic legat de parul lung al eroinei, dar aflam cum aceasta a decis sa se converteasca la religia crestina. Fata isi petrecea cea mai mare a timpului cat statea inchisa in turn rugandu-se cu voce tare.
Dar apropiatii tatalui ei i-au povestit acestuia ce facea fiica sa, iar negustorul a decis sa o pedepseasca tarand-o cu forta pana la pro-consulul roman din regiune. Acesta i-a spus tatalui ca, daca fata nu renunta la noua ei religie, trebuia sa o decapiteze sau sa renunte la avere.
Negustorul alege sa o decapiteze, dar in scurt timp si el a fost ucis de un fulger.
Se spune ca fata a fost inclusa in randul sfintilor martiri, fiind cunoscuta ca Sfanta Varvara.
4. "Hansel si Gretel"
Atat de indragit de copii, si acest basm al Fratilor Grimm isi are originea in niste fapte reale. Mai exact, este vorba de perioada anilor 1315-1317, cand continentul european a fost lovit de o mare foamete. Mai mult, au aparut si o serie de epidemii, iar uciderea copiilor si canibalismul faceau parte din viata de zi cu zi, ca incercari disperate de supravietuire. In acest context, parintii preferau sa-si abandoneze copiii prin paduri, decat sa ii vada cazand victime ale atrocitatilor mentionate mai sus (se poate observa asemanarea cu basmul, in sensul in care Hansel si Gretel sunt abandonati in padure).
O alta legatura cu realitatile dintr-o anumita epoca poate fi regasita in casuta cu turta dulce si soarta vrajitoarei. La inceputul secolului al XVII-lea, exista o brutarita, numita Katharina Schraderin, care a creat o prajitura de turta dulce deosebita.
Creatia sa a starnit invidia unui alt brutar, ce a acuzat-o de vrajitorie. De aceea, va fi alungata din orasul natal. Ea va fugi in padure, dar a fost urmarita si prinsa de niste vecini furiosi, care au adus-o inapoi acasa si au lasat-o sa arda in popriul cuptor (si vrajitoarea din "Hansel si Gretel" a fost bagata in cuptor de cei doi copii si lasata sa arda acolo).
5. "Craiasa Zapezii"
Scris de Hans Christian Andersen, acest basm este considerat una dintre cele mai reusite scrieri ale sale. Ceea ce putini stiu este faptul ca autorul s-a folosit de cel putin trei persoane din viata sa reala pentru a crea unele personaje din basm.
Personajul principal, "Craiasa Zapezii", este cunoscut in folclorul german ca "Mama Hulda" ("Mama-Pamantului"). De asemenea, in crearea acesteia, un rol semnificativ l-a avut si o experienta marcanta pentru Andersen: cu un an inainte de publicarea basmului a cunoscut o faimoasa cantareata de opera suedeza (Jenny Lind), de care s-a indragostit. Dar aceasta l-a tratat cu raceala si indiferenta (aici se remarca similitudinea cu frumusetea rece si inima de gheata a "Craiesei Zapezii").
Un alt fapt real ce a inspirat basmul a fost o intamplare din copilaria lui Andersen. Astfel, in iarna cand tatal sau a murit, el a avut o viziune: o femeie (asemanatoare cu Craiasa Zapezii) a venit sa il ia de afara si sa-l duca sa-si mai vada o data tatal.
Gerda, adevarata eroina a povestii, este un alt personaj inspirat dintr-unul din realitate: Gerda a fost o fata de care Andersen a fost indragostit in copilarie si care a murit la o varsta frageda.
Nu in ultimul rand, femeia batrana, bunicuta ce le spunea povesti lui Kai si Gerdei, se aseamana cu o persoana ce a jucat un rol foarte important in viata lui Andersen: bunica sa, Anne Catherine.
6. "Ratusca cea Urata"
"Ratusca" este de fapt un alter-ego al lui Hans Christian Andersen, atat din punct de vedere fizic (scriitorul nu avea o infatisare prea agreabila, spunandu-se ca avea nasul si picioarele prea mari), cat si in cea ce priveste ascensiunea sa in cariera de scriitor (asemenea ratustei, care pana la urma se transforma intr-o lebada frumoasa). Din acest ultim punct de vedere, se poate afirma ca acele gaste salbatice din basm erau doi dintre cei mai buni prieteni ai lui Andersen (poetii Carl Bagger si Fritz Petit), care l-au incurajat sa-si dezvaluie in operele sale intreg potentialul.
Celelalte animale din basm, precum pisica si gaina, reprezinta relatia complexa pe care Andersen a vut-o cu familia Collin (familia fetei de care a fost indragostit in copilarie). Chiar si mama-rata, care nu pleca niciodata departe de puii ei, a fost asemanata cu mama scriitorului.
Mai mult, peisajele din basm sunt preluate din locuri reale din Danemarca. Spre exemplu, iarba inalta si helesteul sunt "replici" ale celor din Bregentved, oras invecinat cu Copenhaga.
7. "Mica Sirena"
Specialistii considera ca basmul lui Andersen nu este original, ci este o prelucrare dupa "Undine" (o poveste romantica, scrisa de Friedrich de la Motte Fouque si bazata pe dragostea imposibila dintre un om si o fiinta mitica a apelor). Scriitorul danez a recreat-o insa utilizand numeroase aspecte autobiografice, la care nici nu ne-am fi gandit. Iata-le pe cele mai importante:
• Situatia in care sirena il salveaza pe print, dar apoi se retrage repede pentru a nu fi vazuta, se aseamana cu modalitatea in care Andersen actiona in viata sa de zi cu zi. Era foarte timid si nu avea curajul sa le spuna celorlalti ceea ce gandea cu adevarat. De altfel, chiar si atunci cand a fost indragostit, nu a reusit sa-si exprime pe deplin sentimentele si sa aiba parte de o relatie romantica reala.
• Momentul in care sirenei i se spune ca isi poate recapata conditia (de fiinta nemuritoare) daca il ucide pe print, poate avea legatura cu ideea de sacrificiu pentru celalalt. In acest sens, Andersen a fost cunoscut drept o persoana religioasa, ce-si gasea consolarea la numeroasele probleme prin credinta. In plus, se spune ca a fost o persoana mereu gata sa se sacrifice pentru binele celor din jur.
Aceste elemente demonstreaza, o data in plus, ca si acest basm isi are originea in povestea vietii lui Andersen, care a incercat sa se confenseze prin scrierile sale, exprimandu-si liber credintele, valorile si sentimentele.
8. Basmele romanesti
Nascut din experienta de viata a unei civilizatii arhaice, basmul romanesc transpune mai degraba idei si valori morale decat povesti sau mituri.
Bunaoara, in traditia familiei romanesti, primul nascut era cel caruia familia ii acorda cea mai multa atentie pentru ca acesta reprezenta continuitatea neamului. In ciuda acestui fapt, basmul il reabiliteaza pe fiul cel mic, mezinul, care, spre surprinderea tuturor, intreprinde fapte de mare curaj si generozitate, nu atat in numele sau, cat pentru echilibrul si linistea intregii familii.
Astfel, motivul mezinului, cel de-al treilea fiu al familiei, este reprezentat atat in basmele populare, cat si in cele culte. De exemplu, Ion Creanga, il valorifica in "Capra cu trei iezi" sau in "Povestea lui Harap-Alb". Mezinul este capabil sa aline suferinta parintilor (mama Capra sau Craiul din "Harap-Alb") si "sa razbune" sau "sa spele" rusinea fratilor neascultatori sau fricosi. De aceea, bunatatea, intelepciunea sau eroismul ii vor fi rasplatite printr-un destin implinit. Iata un exemplu in acest sens: fiul Craiului ajunge un imparat "atat de iubit, de slavit si de puternic, cum n-a mai stat altul pe fata pamantului".
Tot din mentalitatea comunitatilor arhaice se desprinde si conceptia conform careia oamenii insemnati sunt rai. Acesta este motivul pentru care tinerii eroi din basme sunt avertizati "sa se fereasca de omul cel ros" (omul cu parul si cu barba rosie) sau de "omul span"(din "Povestea lui Harap-Alb").
Din aceeasi lume arhaica se desprind diferite tipologii umane, ce sunt convertite in basm in personaje fabuloase. Spre exemplu, "Flamanzila" este lacomul, iar "Ochila" este curiosul din lumea satului, cel ce priveste mereu peste gardurile si casele oamenilor.
Personajele feminine din basmele romanesti sunt portretizate prin asemanarea lor cu elemente ale naturii (de exemplu, o fata ca "un boboc de trandafir in luna lui mai"), atat de prezente in viata oamenilor din vremurile stravechi.
Nu in ultimul rand, anumiti eroi de basm au o infatisare respingatoare (cum este porcul din "Povestea Porcului" de Ion Creanga), dar dincolo de aspectul exterior se dezvaluie trasaturi pozitive ale fiintei frumoase pe dinauntru. Morala este ca aparentele inseala, iar copilul/tanarul trebuie sa invete sa descopere adevarul si frumosul dincolo de infatisarea exterioara.
Surse:
http://fr.wikipedia.org/wiki/Cendrillon
http://www.huffingtonpost.com/valerie-ogden/fairy-tale-true-story_b_6102602.html?ncid=fcbklnkushpmg00000037&ir=Parents
http://tolovaj.hubpages.com/hub/the-little-mermaid-hans-christian-andersen
http://tolovajwordsmith.hubpages.com/hub/hans-christian-andersen-fairy-tales
Surse poze:
http://s2.hubimg.com/
http://www.softmall.eu/
http://images5.fanpop.com/image/
http://gordo.st/netcat_files/
http://1.bp.blogspot.com/
http://fantasybooks.co.za/
http://fablesfairytalesandsocialjustice.weebly.com/
http://static.cinemagia.ro/img/
Urmareste-ne pe Google News
