A luat decizia de a face un avort, dar a rămas șocată când bebelușul ei s-a născut viu
O mamă de peste hotare, care a fost nevoită să ia decizia cruntă de a-și întrerupe sarcina la doar 18 săptămâni, a rămas șocată în momentul în care bebelușul ei s-a născut viu.
Loran Denison, în vârstă de 27 de ani, era însărcinată în 15 săptămâni în momentul în care a aflat că bebelușul ei se va naște cu sindromul Edwards, o afecțiune congenitală cauzată de un defect în cromozomi, mai gravă decât sindromul Down. Doar jumătate din copiii cu sindromul Edwards, care se nasc la timp (nu prematur) supraviețuiesc mai mult de o săptămâna de zile. Cei care o fac, suferă în continuare de malformații fizice și psihice foarte grave, și foarte puțini ating vârsta de 1 an.
Citește și: Trisomia 18 sau sindromul Edwards
Astfel, Loran s-a aflat în fața celei mai crunte decizii: aceea de a face avort. Era însărcinată în 18 săptămâni în momentul în care a ajuns la spital pentru întreruperea de sarcină care a marcat-o pe viață. Pentru că bebelușul ei s-a născut viu.
Loran a povestit, pentru The Sun, că a fost o adevărată tortură pentru ea să vadă cum copilașul ei se stinge încet-încet. „Mi-au spus că are sindromul Edwards și că nu sunt șanse să supraviețuiască la naștere. Dar băiețelul meu a avut o inima de leu. Pentru mine a fost o experiență de 10 ori mai traumatizantă, fiindcă l-am văzut cum mișcă, cum se lupta pentru viața lui. A fost ca o tortură”, a povestit mămica.
Loran spune că medicii nu se așteptau că cel mic să se nască viu. Partenerul ei a fost cel care a strigat, imediat cum și-a luat bebelușul în brațe, că respiră: „Soțul meu a strigat disperat că îi bate inima copilului. Medicii au rămas șocați. Nu se așteptau să se nască viu, mai ales că teoretic, la câteva zile după ce iei pastila de avort, inima bebelușului încetează să mai bată. Nu au mai verificat pulsul bebelușului înainte de avort. Și mi-aș fi dorit nespus să o facă. Nu am cuvinte să descriu cât de îngrozitor a fost”, a mai explicat femeia.
Ea mai povestește cum, printre lacrimi, i-a întrebat pe medici ce pot face pentru a-l ține pe bebeluș în viață. „Spuneau că inima o să înceteze să îi mai bată după o jumătate de oră. Eu îi tot întrebăm disperată: Îl lăsăți așa, să moară? Iar ei au răspuns că da”, a povestit Loran. Dar inima bebelușului ei prematur a mai bătut încă 10 ore, ore care pentru Loran și soțul ei au fost crunte.
După ce s-a stins, cei doi părinți au ales să îl ducă pe cel mic acasă, pentru că cei trei frățiori ai săi voiau să îl cunoască, în ciuda a ceea ce se întâmplase. A fost înmormântat după patru zile. Loran spune că dacă ar fi știut că bebelușul sau ar fi urmat să se nască viu, nu ar fi luat decizia de a întrerupe sarcina. „Arăta atât de normal când s-a născut. Dacă aș fi știut că se naște viu, probabil că nu aș fi luat această decizie. Băiețelul meu a fost atât de puternic, încât nu pot să nu mă întreb dacă ar fi supraviețuit în cazul în care aș fi dus sarcina până la capăt”, a mai mărturisit mămica.
Specialiștii spun că atât înainte cât și după experienţa avortului, care include trei etape normale (șoc/negare; furie/vină/depresie; acceptare), femeia are nevoie de suport emoţional, de înţelegere, de iertare, de acceptare. O mamă care trece printr-un avort, mai ales prin unul atât de traumatizant, trebuie să își acorde timpul necesar pentru vindecare suferinței și să încerce să găsească surse de energie pozitivă, la care să se poată conecta și relaxa. Iertarea de sine reprezintă ultima etapă a procesului de vindecare.
Citește și: 6 lucruri pe care le gândesc femeile după un avort
- Surse: The Sun, News, WebMD
- Sursă foto principală: istockphoto.com
Surse foto: istockphoto.com