Pe teritoriul SUA, gripa spaniolă a condus la peste 670.000 de decese, categoriile de vârstă cele mai afectate fiind atât copiii sub vârsta de 5 ani, adulţii cu vârsta între 20 și 40 de ani, dar și persoanele de peste 65 de ani. O particularitate a acestei pandemii a fost că numeroase persoane dintre cele care au decedat erau sănătoase, fără afecțiuni preexistente.
Măsurile de prevenție
În toamna anului 1918 și în iarna anului 1919, s-a hotărât ca majoritatea școlilor de pe teritoriul SUA să se închidă pentru diminuarea ritmului de extindere a pandemiei. Mai jos o fotografie din mai 1919 înfățișează doi copii care au un workshop în curte, în Denver, Colorado pentru că școala era închisă. Fotografia aparține Crucii Roșii.
Cu toate acestea, trei orașe (New York, Chicago, New Haven-Connecticut) nu au respectat această decizie, continuând să țină deschise instituțiile de învățământ. În acest scop, s-au luat măsuri precum:
- Îmbunățățirea igienei în școli- În condițiile în care în numeroase școli se învăța în spații insalubre, lipsite de lumină și slab ventilate, autoritățile au venit cu câteva schimbări menite să creeze condiții mai bune pentru elevi: instalarea sistemelor de ventilație, posibilitatea ca în sălile de clasă să existe lumină, aranjarea băncilor și a mobilierului în ordine, asigurarea accesului sigur la sursele de apă potabilă
- Evaluarea stării de sănătate a elevilor- Dat fiind faptul că numeroși copii sufereau de diferite boli și nu mai erau apoi reprimiți în școală, s-a discutat despre cum ar fi posibil ca familiile acestora să fie instruite, iar copiii să primească tratamente pentru a reveni în colectiv. De aceea, au apărut inspectorii medicali (la început în New York), care evaluau nu numai starea de sănătate a elevilor, ci le informau și pe cadrele didactice, dar și pe asistenții medicali, despre cum ar fi putut să gestioneze situația bolilor infecțioase sau cronice ale copiilor. În cazul în care erau detectați suspecți de o boală contagioasă, aceștia erau trimiși imediat în carantină
- Cadrele medicale au fost instruite- Atât medicii, cât și asistentele, au primit manuale și au fost instruiți pentru a ști cum să evalueze starea de sănătate a elevilor și să ia măsurile ce se impun în cazul suspiciunii prezenței unei boli infecțioase. Până în toamna anului 1918, o bună parte din personalul medical din școlile din SUA era instruit pentru a se face mai bine față pandemiei generate de gripa spaniolă
- Autoritățile s-au străduit să promoveze reguli de igienă și în rândul familiilor copiilor- Acest demers a fost considerat benefic nu doar pentru diminuarea nivelului de absenteism din școli, ci a condus și la o reducere a nivelului mortalității infantile
Ce învățăm din trecut
Ținându-se cont de aceste decizii legate de continuarea funcționării școlilor în vreme de pandemie, specialiștii consideră că și în prezent autoritățile se pot inspira din modelele mai vechi, din următoarele puncte de vedere:
- O mai mare atenție acordată condițiilor în care învață elevii- În SUA, în anii marcați de epidemia de gripă spaniolă, autoritățile au insistat asupra următoarei idei: educația este foarte importantă, dar viața și sănătatea sunt și mai importante. Astfel, s-a promovat necesitatea ca toate școlile să devină clădiri „aerisite, curate și mari”. Atât atunci, cât și acum, acest demers poate fi posibil prin creșterea fondurilor investite pentru asigurarea igienei în școli
- Cooperarea dintre autorități- Este și ea esenţială pentru ca școlile să fie cât mai sigure și în perioadele cu pandemii. În secolul 20, când a fost gripa spaniolă, oamenii de știință au realizat un studiu din care s-a tras următoarea concluzie: „Organizarea care aduce aproape autoritățile din sănătatea publică, specialiștii în educație și liderii politici este cheia pentru răspunsuri ce vor aduce succes”.
- Creșterea investițiilor în pregătirea personalului medical- Mai exact, este vorba și despre instruirea asistenților medicali și a medicilor din școli. În vremea gripei spaniole, autoritățile americane au vorbit despre rolul deosebit de important pe care îl aveau asistentele medicale în gestionarea cât mai eficientă a situație din școli. Iată ce se spunea atunci: elevii au nevoie de „observația constantă din partea persoanelor calificate” sau „prezența asistentelor...ne oferă oportunitatea de a educa părinții și copiii în conformitate cu cerințele din sănătate”. Alături de investițiile în personal medical calificat în școli, experții insistă și asupra ideii ca în fiecare școală să existe o asistentă medicală cu program full-time.
Într-un studiu publicat în anul 2010, oamenii de știință au promovat ideea potrivit căreia astfel de măsuri sunt necesare în condițiile unei boli contagioase pentru care nu există încă un vaccin, singurele posibilități de a o ține sub control fiind respectarea regulilor de igienă, carantina, izolarea, utilizarea substanțelor dezinfectante și evitarea locurilor aglomerate.
Surse: cdc.gov, ncbi.nlm.nih.gov, theconversation.com
Poza principala:
Surse foto: istockphoto.com, twitter.com