Dieta ketogenica este o dieta bogata in grasimi, adecvata din punct de vedere al proteinelor si cu putini carbohidrati utilizata in domeniul medical in principal pentru a trata epilepsia dificil de controlat (refractara la tratament) in cazul copiilor. Dieta forteaza corpul sa arda grasimile mai degraba decat carbohidratii. In mod normal, carbohidratii din alimente sunt transformati in glucoza care este apoi transportata in corp, fiind importanta in special in alimentarea functionarii creierului. Totusi, daca exista chiar si putin carbohidrati in alimentatie, ficatul transforma grasimea in acizi grasi si corpi cetonici. Acestia din urma trec in creier si inlocuiesc glucoza ca sursa de energie. Un nivel ridicat de corpi cetonici in sange, stadiu cunoscut drept cetoacidoza, conduce la o reducere in frecventa crizelor epileptice.

Abordarea terapeutica originara a dietei ketogenice ofera doar suficiente proteine pentru cresterea si repararea corpului si suficiente calorii pentru a mentine greutatea adecvata varstei si inaltimii. Varianta clasica a dietei contine un raport de 4:1 (desi a fost utilizat si unul de 3:1), respectiv cantitate de grasime impartita la proteine si carbohidrati. Acest raport este obtinut prin excluderea alimentelor pline de carbohidrati cum sunt fructele si legumele cu amidon, painea, pastele, cerealele si zaharul, in timp ce se creste consumul de alimente bogate in grasime cum sunt nuci, smantana si unt. Prin urmare, alimentatia unei persoane este compusa din 90% grasime, aceasta reprezentand un procent de 86% din caloriile ingerate. Deoarece cantitatea de carbohidrati si proteine trebuie restrictionata, este importanta pregatirea meselor cu atentie.

Aproape jumatate din copiii si tinerii epileptici care au incercat o forma a acestei diete au remarcat reducerea crizelor la cel putin jumatate, efectul persistand chiar si dupa intreruperea dietei. Cel mai comun efect advers este constipatia (30% din cazuri) din cauza restrictionarii lichidelor (un alt aspect al dietei) care creste si riscul de pietre la rinichi, de aceea nu mai este luat in considerare in general.

Doamna doctor Andreea Raluca Vlad, medic nutritionist la Natur House Cotroceni ne ofera urmatoarele precizari:  

"Exista o serie de afectiuni pe care inclusiv medicii si cercetatorii aleg sa le trateze prin recomandarea unei diete ketogenice, cu restrictie de carbohidrati: cancerul in remisie, imbunatateste tratamentul pentru epilepsie reducand sau eliminand atacurile epileptice (acesta fiind si motivul principal al aparitiei acestei diete), ajuta pacientii care sufera de Alzheimer sa isi recapete memoria si functiile gandirii, ofera diebeticilor posibilitatea de control asupra glicemiei
elimina simptomele alergiilor la gluten si calmeaza simptomele altor alergii asociate cu reactiile autoimune.

Dieta este introdusa treptat pe parcursul mai multor zile, astfel incat organismul sa se poata obisnui cu schimbarea dramatica. Persoana se poate simti obosita si lipsa de energie in primele cateva zile.
Copiii sunt de obicei admisi intr-un spital sau centru de epilepsie la pornirea dietei, astfel incat sa poata fi monitorizat. Dieta ketogenica trebuie intotdeauna administrata sub supravegherea unui medic si a unui dietetician. Dieta ketogenica poate fi, uneori, utilizata pentru a trata copiii care au convulsii severe si care nu au raspuns la medicamente antiepileptice. Aceasta a avut rezultate foarte bune in tratarea crizelor legate de sindromul Lennox-Gastaut. Aceasta poate fi o alegere buna pentru un copil, atunci cand alte tratamente nu au reusit sa controleze crizele.
Medicii nu sunt siguri de ce dieta ketogenica ajuta la prevenirea convulsiilor. Dar dieta a prevenit crizele epileptice la multi copii care nu au raspuns la tratamentul cu medicamente antiepileptice, inclusiv a copiilor cu sindromul Lennox-Gastaut. Un alt avantaj al dietei ketogenice pentru unii copii este ca acesta poate reduce sau pune capat nevoiei de medicatie si, astfel, sa evite efectele secundare ale acesteia. Rezultatele mai multor studii referitoare la dieta ketogenic au constatat ca 4 din 10 copii cu dieta ketogenica aveau jumatate din numarul crizelor de epilepsie inainte de aceasta dieta. Unii copii au avut chiar mai putin de jumatate.

Nimeni nu stie de ce dieta ketogenica previne crize in cazul unor copii si in alte cazuri nu si de ce a avut mai mult succes la copii decat la adulti. Dieta ketogenica poate provoca reactii adverse pentru unele persoane. Acestea nu sunt de obicei grave, dar pot include: deshidratare, constipatie, varsaturi, nivel ridicat de colesterol, pietre la rinichi, modificari de comportament.
Oamenii care o urmeaza o dieta ketogenica pot dezvolta deficiente de vitamine si minerale, cu exceptia cazului in care iau suplimente de acest gen (nu furnizeaza cantitatile adecvate de vitamine si minerale de care organismul are nevoie).
In ciuda succesului dietei ketogenice la unii copii, multi medici sunt sceptici cu privire la acesta. Dieta poate prezenta si alte riscuri de sanatate pentru copii si este extrem de greu de urmat. Pana nu se stiu mai multe detalii despre despre modul in dieta ketogenica functioneaza si care sunt efectele sale, unii medici nu recomanda utilizarea acestia."

Citeste si:

Sfatul medicului: Slabeste usor si repede cu dieta Keto  

Dieta alcalina

Dieta alcalina descrie un grup de diete relativ asociate, bazate pe credinta ca anumite alimente pot afecta aciditatea si pH-ul lichidelor corporale, inclusiv a urinei sau a sangelui, prin urmare pot fi folosite pentru a trata sau preveni imbolnavirile. Din cauza lipsei studiilor umane care sa sustina beneficiile acestei diete, nu este recomandata de medici. Este insa deseori luata in considerare in prevenirea cancerului, a bolilor cardiace, a nivelelor energetice reduse, precum si a altor afectiuni. Conform teoriei care sta la baza sa, cenusa acida este produsa de carne, pui, branza, peste, oua si cereale, iar cenusa alcalina de catre fructe si legume (exceptand afinele, prunele crude si uscate). Din moment ce destinatia cenusei acide sau alcaline este mai degraba bazata pe reziduul ramas in urma combustiei decat pe aciditatea alimentelor, produse cum sunt citricele, considerate acide, devin in cadrul dietei producatoare de alcalinitate.

Ce se intampla de fapt? Relatia dintre dieta si homeostaza acid-baza sau reglarea statutului de acid-baza al corpului a fost studiata indelung, aplicatiile medicale fiind concentrate pe modificarea aciditatii urinei, urmarindu-se prevenirea infectiilor recurente urinare si a pietrelor la rinichi. De asemenea, in timp ce reducerea pH-ul celulei canceroase (aciditate crescuta) este eficace impotriva mitozei celulare in laborator, cresterea aciditatii in cazul unui pacient cu cancer impune stres asupra celulelor si cauzeaza durere. Metabolismul celulelor canceroase are o toleranta pH foarte ingusta pentru proliferare celulara (mitoza), intre 6,5 si 7,5, prin urmare, daca se poate influenta fie prin scaderea sau cresterea pH-ului intern al celulei canceroase, se poate opri in teorie progresul cancerului. Terapia alcalina propusa a fost dezvoltata pentru a normaliza pH-ul intracelular din corpul unui pacient canceros prin eliminarea acidozei latente in timp ce se creste pH-ul celulelor de cancer peste 7,5. Conform unui studiu, la acest nivel celulele revin la un ciclu celular apoptotic normal (moarte celulara programata). Riscul premisei pe care se bazeaza dieta alcalina este reprezentat de osteoporoza.

Doamna doctor Andreea Raluca Vlad, medic nutritionist la Natur House Cotroceni ne ofera urmatoarele precizari: 

"Este un regim alimentar destul de strict, in care 75% dintre alimente sunt puternic alcalinizante, restul de 25% facand parte din asa-numita categorie a alimentelor tolerate. Atentie, insa, hrana din dieta alcalina nu are neaparat un pH alcalin, ceea ce conteaza este ca o data ajunsa in organism si digerata, ea sa produca o reactie alcalina. Alimentele care determina alcalinizarea sangelui, urinei, salivei s.a.m.d. sunt cele foarte bogate in clorofila, adica legumele verzi si zarzavaturile. Astfel, clorofila este substanta-cheie in tot acest proces de vindecare prin echilibrarea pH-ului organismului, ea fiind nu doar un alcalinizant, ci si un detoxifiant si antioxidant foarte puternic. Din categoria hranei tolerate, dar nu neaparat recomandate, fac parte fructele de toate felurile, tomatele, cerealele integrale, lactatele integrale, ciupercile. Iar o a treia categorie este cea a alimentelor strict interzise, din care fac parte, la loc de "cinste", carnea si toate preparatele din carne, bauturile acidulate, zaharul alb si toate alimentele bogate in amidon.
Regimul alcalin este printre cele mai eficiente terapii contra unui numar impresionant de boli. Marturisesc faptul ca, personal, nu am avut foarte multa incredere in acest regim la inceput, dar nu am putut sa nu ii constat eficienta in cazuri grele, cum ar fi cele ale bolnavilor de cancer, ale celor cu hepatita virala de tip B sau C, ale femeilor cu fibroame, adenofibroame sau cu ovare polichistice. Merita mentionat si faptul ca acest regim este un adevarat miracol in cazurile infectiilor recidivante sau rezistente la tratament, cum ar fi candidozele, cistitele, virozele de tot felul, infectiile respiratorii bacteriene. Toate indiciile arata ca acest regim este un puternic stimulent si reglator al imunitatii, reeducand organismul sa se apere singur in fata agentilor microbieni.
In hepatita virala tratamentul cu alimente alcalinizante are efectul cel mai spectaculos, declansand o reactie foarte puternica a sistemului imunitar, stopand procesele distructive la nivelul ficatului si stimuland functionarea normala a acestuia. Ca element specific in alimentatie sunt sucurile proaspete, obtinute in mixerul electric, din zarzavaturi si frunze proaspete, cum ar fi cele de papadie, de cicoare, de patrunjel, de telina, de leustean, de frunze de morcov. 
Unii cercetatori afirma ca doar patru saptamani de dieta 100% alcalina sunt suficiente pentru a vindeca diabetul de tip II si sase saptamani de cura sunt suficiente pentru a ameliora foarte mult diabetul de tip I. 
Fiind o cura destul de restrictiva, cu putine calorii, dar care poate fi totusi tinuta mult mai usor decat regimurile de infometare, rezultatele sale sunt cu totul remarcabile pentru scaderea in greutate. Aportul masiv de fibre alimentare din vegetalele verzi ajuta la pierderi rapide in greutate, de circa 3 kg pe saptamana, in primele 30-40 de zile ale curei. Apoi, ritmul de scadere in greutate va incetini, in mod firesc, in schimb, corpul va arata mult intinerit, tesuturile isi vor mentine elasticitatea, pielea va deveni mai luminoasa si fara tulburari de pigmentatie. Asadar, dieta alcalina este printre cele mai eficiente si mai sanatoase cure de slabire, care ajuta la reducerea greutatii, fara a crea dezechilibre organice sau emotionale. Mai mult decat atat, fiind o cura in care efortul fizic este indispensabil, dieta alcalina este un excelent mijloc de modelare a corpului, in sensul tonifierii tesuturilor si al reducerii adipozitatilor. Avand un efect antiinflamator puternic, este si un excelent tratament intern anti-celulita."

Citeste si: Ce trebuie sa stii despre dieta alcalina 

Dieta fara gluten

O dieta fara gluten presupune, evident, excluderea glutenului, un compus proteic ce se gaseste in grau si alte cereale inrudite, inclusiv in orz si ovaz. Glutenul cauzeaza probleme de sanatate in cazul celor care sufera de boala celiaca si in unele cazuri si de alergie la grau. Pentru cei diagnosticati cu boala celiaca, dieta fara gluten reprezinta singurul tratament eficient din prezent deoarece este unicul mod de a preveni simptomele si complicatiile asociate. Unele persoane considera ca exista beneficii asupra sanatatii dietei chiar si in cadrul populatiei generale, insa nu sunt studii care sa sustina aceasta ipoteza. Poate fi utila si in cazul persoanelor cu sensibilitate la gluten.

Dieta include alimente lipsite in mod natural de gluten cum sunt carne, peste, nuci, leguminoase, fructe, legume, cartofi, pseudocereale (amarant, hrisca, seminte de chia, quinoa), anumite cereale (porumb, orez, sorg), cereale minore - sunt cultivate doar intr-un numar redus de regiuni (fonio, mei, teff), alte produse vegetale (arorut, seminte de canar, faina de mesquite si produse create din acestea cum sunt cele de panificatie sau bere. Painea fara gluten poate fi mai putin pufoasa, prin urmare se folosesc aditivi pentru a compensa cum sunt sirop de porumb, oua, guma guar, guma xanthum si hidroxipropilmetilceluloza.
Sunt excluse insa alimentele cu gluten cum sunt orz si ovaz, grau, triticale, malt, grau dur si produse ce le pot include sau au beneficiat de transport/procesare comuna (risc de contaminare).

Doamna doctor Andreea Raluca Vlad, medic nutritionist la Natur House Cotroceni ne ofera urmatoarele precizari:  

"Dieta fara gluten este regimul alimentar care trebuie urmat de persoanele diagnosticate cu boala celiaca sau de cele cu alergii la gluten. Boala celiaca este o conditie autoimuna caracterizata prin impiedicarea absorbtiei nutrientilor de catre intestinul subtire.
Glutenul este o proteina care se gaseste in numeroase soiuri de cereale: grau, orz, secara, ovaz. Glutenul este un tip specific de proteina care nu se gaseste insa in compozitia carnii sau a oualor.
La inceput, o dieta fara gluten poate fi frustranta. Cu rabdare si creativitate, veti descoperi ca exista destul de multe alimente pe care le puteti consuma si de care va puteti bucura. Este important sa va asigurati ca toate aceste produse alimentare nu sunt prelucrate sau amestecate cu gluten, aditivi sau conservanti. Printre alimentele sanatoase, delicioase si care nu contin gluten in mod natural se numara: fasolea, nucile - in forma lor simpla si neprelucrata, ouale proaspete, carnea de peste, carnea proaspata de pui (nu pane, nu aluat sau marinata), fructele si legumele, cele mai multe dintre lactate.
Exista si cereale sau alimente cu amidon care pot fi incluse in dieta fara gluten: amarant, hrisca, porumb, malai, in, faina fara gluten, mei, orez, quinoa, sorg, soia, tapioca.
Persoanele care sufera de boala celiaca si urmeaza o dieta fara gluten vor experimenta mai putine simptome, dar si mai putine complicatii ale bolii. Aceasta dieta o vor urma pe tot parcursul vietii lor. In cazurile severe, dieta fara gluten nu poate impiedica aparitia manifestarilor si nici complicatiile bolii celiace. In aceste cazuri, medicii vor prescrie medicamente pentru a suprima activitatea sistemului imunitar.
Riscul principal al adoptarii unei diete fara gluten este asimilarea unui nivel scazut de vitamine si minerale, cum ar fi fier, calciu, tiamina, riboflavina, niacina si acid folic. Este important ca orice persoana care urmeaza o dieta fara gluten sa se adreseze medicului pentru ca acesta sa ii recomande suplimente alimentare de vitamine, pentru restabilirea echilibrului vitaminic din organism.
Primele simptome ale celiachiei pot sa se manifeste la copil, incepand cu varsta de cateva luni pana la 2 ani, dupa ce in ratia copilului, timp de cateva saptamani sau cateva luni, incep sa fie incluse produsele care contin gluten. Semnele celiachiei la copiii mici pot fi: diareea indelungata si, in unele cazuri, severa, asemanatoare acelei care apare in urma infectiilor intestinale, refuzul de a manca, fie ca adaos insuficient in greutate, fie ca pierderea in greutate, voma, iritabilitatea, smiorcaiala, lipsa interesului pentru lucrurile din jur, moleseala, somnolenta. In lipsa tratamentului adecvat, la aceasta varsta celiachia poate provoca consecinte grave, precum istovirea si decalajul semnificativ in dezvoltarea copilului.
La copiii de varsta prescolara semnele bolii celiace pot fi: episoade inexplicabile de greata, dureri in abdomen, oscilare intre diaree si constipatie, intarziere in dezvoltarea fizica, comparativ cu colegii de aceeasi varsta.
La adolescenti si la tineri, organismul carora se afla intr-un proces de crestere intensiva, celiachia poate cauza o insuficienta evidenta a substantelor nutritive, a vitaminelor si a mineralelor.
Specialistii din domeniul celiachiei considera ca "celiachia nu este o boala, ci un mod de viata". Prin aceasta ei confirma, de fapt, ca omul care sufera de celiachie, cu conditia respectarii unei diete speciale, devine absolut sanatos, deoarece, in lipsa contactului cu gluten, inflamatia intestinului se vindeca.
Multi oamenii isi inchipuie cu greu, cum este posibil "sa renuntaai total la paine si la alte alimente, preparate din faina" si, prin urmare, respectarea dietei fara gluten pentru ei este foarte dificila. E adevarat ca cei cu boala celiaca (undeva la 1% din populatia planetei) pot muri daca consuma gluten si ca undeva la 15-16% din populatia planetei are intoleranta la gluten fara sa stie. Expunerea cronica la gluten (in ani) duce la imbolnavirea (a se citi "otravirea") intestinelor. 
De asemenea, glutenul declanseaza in ORICE persoana reactii autoimune, in sensul ca sistemul imunitar ataca peptidele pe care glutenul le formeaza atunci cand este "spart" (legaturile chimice desfacute) in tractul digestiv. Expunerea la gluten poate genera dependenta intrucat peptidele pe care glutenul le formeaza atunci cand e desfacut de enzimele digestive sunt capabile sa stimuleze receptorii opioizi, care sunt aceiasi receptori stimulati de endorfine si droguri precum morfina.
Un alt pericol reprezentat de gluten este acela ca el este capabil sa treaca "bariera" sange/creier. In sprijinul aceste afirmatii vine concluzia multor studii care arata clar ca un consum de gluten poate creste riscul de tulburari psihice precum schizofrenia." 

Citeste si:

Intoleranta la gluten: simptome, diagnostic si tratament 

Dieta macrobiotica

Dieta macrobiotica constituie un regim alimentar ce implica consumul de cereale ca aliment emblematic, suplimentate cu alte alimente cum sunt legume locale si evitarea utilizarii produselor intens procesate/ rafinate si majoritatea celor animale. O dieta macrobiotica este in general vegetariana si consta in mare parte in cereale integrale, cereale si legume gatite. Exista si forme extreme care contin doar cereale gatite, insa nu mai sunt promovate; in prezent flexibilitatea este incurajata.

Dieta functioneza prin combinarea elementelor de budism cu principii alimentare bazate pe simplitate si evitarea toxinelor ce provin din alimentele lactate, carne si alimente uleioase. Desi creatorii sai au prezentat-o drept utila pentru bolnavii de cancer, nu exista dovezi stiintifice care sa o sustina; nici Societatea Americana pentru Cancer si nici Centrul de Cercetare pentru Cancer din Anglia nu o recomanda. Se considera ca poate preveni si vindeca boli, inclusiv cancerul, si ca poate imbunatati starea de bine spirituala si fizica. Un scop important al sau este sa echilibreze yin si yan, cele doua forme de energie elementare si complementare care, conform traditiilor asiatice, sunt prezente in cadrul tuturor oamenilor, alimentelor si obiectelor. Fortele trebuie echilibrate pentru a obtine sanatate si vitalitate, iar dieta macrobiotica este privita drept un stil de viata si nu doar un regim alimentar.

Iata si un indrumar general pentru varianta japoneza a dietei (poate varia in functie de circumstantele geografice si de viata): cereale integrale bine mestecate in proportie de 40-60%, legume in proportie de 25-30%, fasole si leguminoase in procent de 5-10%, supa miso in proportie de 5%, legume de mare in proportie de 5%, alimente procesate traditional sau natural in proportie de 5-10%. Pestele si fructele de mare, semintele si nucile, condimentele, indulcitorii, fructele si bauturile pot fi savutate ocazional (2-3 ori pe saptamana). Alte produse din animale crescute natural pot fi incluse in tranzitia la dieta dupa nevoi.

Doamna doctor Andreea Raluca Vlad, medic nutritionist la Natur House Cotroceni ne ofera urmatoarele precizari:   

"Dieta macrobiotica ofera numeroase beneficii pentru sanatate. Atunci cand este combinata cu exercitii fizice, dieta macrobiotica te poate ajuta sa slabesti. Si, intrucat recomanda alimentele sarace in grasimi saturate si bogate in fibre, dieta contribuie si la diminuarea riscului de: boli de inima, hipercolesteromie (nivel ridicat al colesterolului), infarct miocardic si accident vascular cerebral. Adeptii dietei sustin ca aceasta contribuie la reducerea simptomelor unor boli (in special, cancer si SIDA), dar aceste afirmatii nu au fost inca dovedite stiintific."

Dieta Dash

Dieta Dash este in special recomandata pentru persoanele hipertensive (tensiune crescuta) sau pentru cele prehipertensive si s-a dovedit a avea efect in acest sens in studii sponsorizate de Institutele Nationale de Sanatate. A fost la origine un tipar alimentar promovat chiar de Institutul National pentru Inima, Plamani si Sange pentru a preveni si controla hipertensiunea. In plus, presupune un plan alimentar cu putina sare/sodiu, oferind astfel un dublu beneficiu asupra tensiunii. Se bazeaza pe un regim alimentar bogat in legume si fructe, lactate semidegresate sau degresate si cereale integrale. Este bogata in fibre, are grasime in cantitate redusa-moderata, bogata in potasiu, calciu si magneziu. S-a dovedit a reduce tensiunea in numai 14 zile, chiar si fara scaderea aportului uzual de sare, insa cele mai bune rezultate au fost remarcate la persoanele la care tensiunea era ridicata moderat, inclusiv la cele prehipertensive. La pacientii cu hipertensiune severa, care nu pot renunta la medicatia specifica, poate imbunatati reactia la medicamente. De asemenea, dieta DASH ajuta la reducerea colesterolului si, alaturi de scaderea in greutate si exercitii fizice, poate reduce rezistenta la insulina, respectiv riscul de a dezvolta diabet.

Planul alimentar presupune fructe, legume si lactate degresate sau semidegresate, cereale integrale, peste, pui, leguminoase, seminte, nuci si uleiuri vegetale; sunt limitate sodiul, dulciurile, grasimile adaugate, bauturile dulci si carnea rosie. Se ajusteaza in baza aportului caloric zilnic care variza de la 1600 la 3100 calorii.
Trebuie subliniat insa ca, datorita abordarii echilibrate, este destinata intregului public, fiind considerat un plan alimentar ideal de Departamentul de Agricultura SUA.

Doamna doctor Andreea Raluca Vlad, medic nutritionist la Natur House Cotroceni ne ofera urmatoarele precizari:  

"Dieta DASH, bogata in legume, cereale integrale si produse lactate cu continuturi scazute de grasimi, a ocupat primul loc in topul general al celor mai bune diete din lume pentru al cincilea an consecutiv, depasind dieta Weight Watchers si dieta mediteraneana.
Dieta DASH este bogata in fructe, legume, cereale integrale si produse lactate sarace in grasimi. Ea include si carne de vita, porc, pui si peste, nuci si seminte, dar si cantitati foarte mici de alimente si bauturi indulcite cu zahar, carne rosie si grasimi adaugate.
Scopul ei initial este nu acela de a pierde neaparat kilograme, ci de a diminua presiunea sanguina si nivelul colesterolului, prevenind boala omului modern - diabetul.
Dar scopul ei initial deriva in unul dintre cele mai importante teluri ale celor mai multe femei din toate timpurile - pierderea kilogramelor in plus.
Fara efecte secundare asupra sanatatii, dieta Dash "accelereaza metabolismul si antreneaza apetitul pentru a rezista in fata tentatiilor calorice din timpul sarbatorilor". Trebuie doar sa acorzi o mai mare atentie tipurilor de mancare pe care le alegi, de preferat ar fi sa optezi pentru cele bogate in proteine si grasimi sanatoase. Asadar, dieta Dash te ajuta sa pierzi greutate mai ales in zona abdomenului concomitent cu reducerea colesterolului, a presiunii sanguine, a riscului bolilor cardiace, reducand si iminenta diabetului.
Alimente premise
1. Mancaruri bogate in proteine si cu nivel redus de grasime saturata:
• Carne slaba

• Peste si carne de pasare
• Fasole si linte
• Mancare din soia
• Branzeturi de grasime redusa

• Oua

• Iaurt neindulcit sau indulcit artificial (un pahar mic pe zi)
2. Grasimi sanatoase pentru inima:
• Avocado
• Uleiuri vegetale, in special de masline, de seminte de rapita si de nuci
Mancarurile din aceasta grupa contin omega-3 si grasimi polinesaturate, despre care s-a demonstrat ca, mancate regulat, au efecte benefice asupra circulatiei sangelui si reduc riscul aparitiei bolilor cardiace.
3. Mancaruri bogate in proteine care contin grasimi sanatoase:
• Nuci (de preferat neprajite si nesarate) si seminte
• Peste gras precum somonul si scrumbia.
Toate legumele, cu exceptia celor cu amidon precum cartofii si porumbul, pot fi consumate la discretie."

Citeste si:

Regimuri alimentare sanatoase ideale si pentru mama si pentru copil  

Multumim doamnei doctor Andreea Raluca Vlad pentru ajutorul acordat in realizarea articolului. 

Surse:

www.nhlbi.nih.gov; www.greenmedinfo.com; http://en.wikipedia.org; www.epilepsy.com; www.mayoclinic.org; www.cancer.org; http://dashdiet.org