Învățați-vă copiii să iubească România!

Copiii noștri au cam uitat ce înseamnă iubirea față de țară, față de patrie. Vrăjiți de mirajul străinătății, al Tiktokului, al desenelor anime și mâncării chinezești, generația de preadolescenți și adolescenți își fac un țel din a fi „altfel”.

Au uitat de Ștefan cel Mare, de Decebal, de adevăratele valori ale României, de portul tradițional, chiar și de mâncarea cu care românii au trăit vreme de secole. Visează să plece să studieze în țări străine și să se stabilească acolo, pentru un „trai mai bun”. Dar, din punctul meu de vedere, „fie pâinea cât de rea, tot mai bună e în țara ta”.

Poate că echipa națională a României, generația noastră de suflet să-i învețe pe cei mici și cei mai mari ce înseamnă iubirea față de țară! Ce înseamnă să știi că vei da piept cu dușmanul, care este mult mai bun ca tine, și totuși să nu-ți fie frică să o faci.

Ștefan cel Mare s-a prezentat la bătălia de la Podul Înalt cu o oaste mică, în timp ce turcii aveau o oaste de trei ori mai mare și mai bine pregătită.

România s-a prezentat la meciul din optimile EURO 2024 cu o echipă de tineri curajoși, dar nu la fel de bine pregătiți precum echipa Olandei.

Ei știau asta, noi știam asta și cu toate acestea am cumpărat bilete, am fost la meci, ne-am strâns în galerii mai mari sau mai mici pe la terase, în sufrageriile sau curțile prietenilor și am strigat cât am putut de tare „HAI România”.

Să fim uniți, dragi copii!

Poate așa învață copiii noștri ce înseamnă să fie uniți!

Ai noștri au căutat cu disperare să dea golul de onoare, iar portarul, după atâtea încercări, a cedat. Iar ultimul gol ne-a arătat că ce este rău poate să devină și mai rău. Nu numai că nu am plecat cu golul de onoare, ci cu o înfrângere pe ultima sută de metri, neașteptată.

Cu toate acestea, ce făceau românii noștri? Strigau, țipau, cântau imnul României scandau numele jucătorilor, stăteau în fața televizoarelor cu mâinile împreunate ca și cum o rugăciune în plus ar ajuta.

Ce ar trebui să învețe copiii noștri din acest meci? Că o înfrângere nu este neapărat o înfrângere. Contează să dai tot ce poți. Chiar dacă știi că ai un adversar puternic, trebuie să dai tot ce poți! Chiar dacă știi că nu ai șanse, trebuie să te prezinți! Oricum, mereu va exista o „dată viitoare”

În plus, trebuie să învețe că trebuie să fie empatici față de cei mai puțin norocoși! Să nu arate cu degetul, să nu râdă unii de alții!

Copiii au uitat ce înseamnă să fie uniți, nu numai ca națiune, ca popor, ci și ca grup.

Au uitat sentimentul de apartenență. Au uitat că numai împreună putem reuși și chiar dacă nu reușim, suntem mulțumiți că ne avem unul pe celălalt. De când nu a mai participat România la un campionat de asemenea anvergură? De aproape un sfert de veac! Deci am reușit să ajungem și asta este o mare împlinire!

M-am uitat la meci! La tot meciul! Cu toate că fiica mea la 11 ani avea febră ridicată, iar fiul meu la vârsta de nici 3 ani nu prea înțelege cât de important este un meci de fotbal. Dar s-au uitat amândoi și au stricat o dată cu mine „HAI ROMÂNIA”! Nu știu cât au înțeles ei din tot ceea ce au văzut la TV, dar cred că entuziasmul meu i-a copleșit, iar emoțiile s-au transmit, inclusiv la finalul meciului când,ca orice suporter înfocat, mai verși și câte o lacrimă.

Tricolorii ne-au dat o lecție de bun simț!

A doua zi după meci am deschis telefonul și spre surprinderea mea, rețeaua de socializare Facebook era plină de mesaje emoționante din partea sportivilor, oamenilor din lumea mondenă, vedetelor care îi sprijineau în continuare pe tricolori. Le mulțumeau pentru că ne-au dat ocazia să mai fim împreună ca nație și să strigăm „hai România!”.

Le transmiteau mesaje pline de iubire și de empatie. Iar ai noștri ce au făcut? Ne-au dat încă un exemplu de transmis copiilor noștri în ceea ce privește bunul simț și curățenia. Românii sunt un popor de oameni curați și plini de bun simț. Vestiarul României la Euro 2024 a fost lăsat impecabil, lucru care reiese din pozele pe care Echipa Națională le a pus pe site-ul de socializare.

Priviți!

Cu un antrenor bun, echipa lasă totul în mare curățenie. Așa și noi, ca părinți buni ce suntem, am putea să-i învățăm pe copiii noștri ce înseamnă bunul simț. Ce înseamnă să lași în urma ta așa cum ai găsit. Să nu arunci sticle pe stradă, să nu lași camera de hotel în care ai stat în sejurul la mare un complet dezastru, să apreciezi munca celorlalți și să-ți „lași loc de bună ziua”, așa cum spune românul.

Mulțumim generației de suflet a României pentru lecția de curaj și bun simț pe care ne-ați dat-o!