Locuri binecuvântate din România

Mănăstirea Bârsana

Mănăstirea Bârsana este situată în județul Maramureș, la 22 de km sud-est de orașul Sighetul Marmației, la ieșirea din satul Bârsana. Aflată într-un cadru natural încântător, înconjurată de dealuri înalte, împădurite, pe malul râului Iza, face parte din grupul bisericilor de lemn, de tip maramureșean, este înscrisă în patrimoniul UNESCO și poate fi considerată pe deplin unul dintre locurile binecuvântate din România.
Mănăstirea a jucat un rol important în conservarea religiei ortodoxe românești în timpul secolelor de dominație străină și în perioada comunistă, remarcându-se în special datorită frumuseții detaliilor arhitectonice în stil maramureșean (cum ar fi pridvorul construit din lemn de stejar și planul în „treflă" al bisericii).
După 1989, mănăstirea a început să se transforme, devenind ceea ce este în prezent. Au fost refăcute, respectiv adăugate, următoarele obiective, care-i atrag nu numai pe vizitatorii români, ci și pe cei străini: Biserica în stil maramureșean, Altarul de vară, Aghiasmatarul, Stăreția, Casa Maicilor, Casa Artistului, Casa Duhovnicului, Casa Meșterilor, Turnul-clopotniță, Muzeul, Poarta maramureșeană, Monumentul funerar, dar și troițele în stil maramureșean. În plus, aici există un mic lac, cu un pod de lemn, ce completează farmecul locului și ușurează accesul spre obiectivele menționate.
Cele mai apreciate sunt însă Biserica, Muzeul și Casa Artistului (un loc în care meșterii se adună și sculptează în stil maramureșean), acestea oferind atât posibilitatea de reculegere, cât și de a cunoaște trecutul religios și cultural al Maramureșului.

O fotografie postată de Gabi Lebada (@vultur12) pe 2 Iun 2016 la 22:51 PDT

Citește și: In familie: 3 destinatii pentru o vacanta de vis in Romania

Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi

Se află în Iași (mai exact în centrul tradițional al orașului), pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt.
A fost concepută ca un ansamblu mănăstiresc tradițional, fiind deosebit de apreciată nu numai pentru arhitectura sa, ci și pentru posibilitatea credincioșilor de a fi mai aproape de moaștele Sfântului Ierarh Vasile cel Mare, precum și de „povestea" Sfintei Cuvioase Parascheva. Din acest punct de vedere, vizitatorii mănăstirii trebuie să știe că moaștele lui Vasile cel Mare se află aici din anul 2000 și că racla cu moaștele Sfintei Paraschiva a stat aici timp de mai multe secole, fiind răscumpărate de la Patriarhia din Constantinopol de către Vasile Lupu (în 1641), ctitorul mănăstirii. În prezent, acestea se află la Catedrala Mitropolitană, dar faptul că au stat aici o perioadă îndelungată și-a pus amprenta asupra arhitecturii deosebite a bisericii (s-a construit o nișă specială, împodobită cu marmură și cu mozaicuri ce ilustrează viața Sfintei).
În exterior, este imposibil să nu te impresioneze varietatea ornamentelor, care combină elemente arabe, turcești, georgiene, armene și persane cu motive arhitecturala românești, totul reunindu-se într-o superbă „dantelărie" de piatră. Acestea acoperă zidurile exterioare de la temelii până în vârful turlelor.
În interior, alături de nișa de marmură, cu motive și fresce ce înfățișează scene din viața Sfintei Parascheva, veți putea admira picturi executate de celebrii iconari ruși, tabloul votiv al lui Vasile Lupu și al familiei sale, și, nu în cele din urmă, icoana împărătească a Sfinților Trei Ierarhi (despre care se spune că datează din secolul al XVII-lea).
Merită să vizitați ansamblul „Sfinții Trei Ierarhi" oricând, iar dacă vă suprapuneți cu pelerinajul dedicat Sfintei Cuvioase Parascheva (desfășurat anual cu câteva zile înainte de 14 octombrie), veți cu atât mai impresionați, conștientizând și mai mult rolul acestei biserici în păstrarea, pe parcursul atâtor ani, a moaștelor Cuvioasei.

O fotografie postată de Diana-Florina Cosmin (@dianacosmin) pe 20 Sep 2016 la 00:15 PDT

Mănăstirea Prislop

Mănăstirea se află la 13 km de orașul Hațeg și la 16 km de Hunedoara. Dinspre Hunedoara se poate ajunge astfel: Hunedoara-Silvașu de Jos- Silvașu de Sus-Mănăstirea Prislop. Dinspre Hațeg se ajunge la fel de ușor, existând un drum asfaltat, până la poarta mănăstirii.
Cei care vizitează mănăstirea sunt impresionați nu numai de vechimea ei (se spune că a fost ctitorită de către Sfîntul Nicodim încă din secolul al XIV-lea), dar mai ales de puternica influență pe care a avut-o asupra acestui loc Părintele Arsenie Boca. De altfel, numele său este indisolubil legat de Prislop, iar un număr foarte mare de credincioși vin aici în fiecare an, în orice anotimp, nu numai în perioadele de sărbătoare, pentru a se ruga și pentru a aduce flori la mormântul Părintelui.
De-a lungul timpului, Mănăstirea a trecut prin numeroase încercări, a fost chiar desființată la un moment dat (în anul 1959 a fost înființat aici un cămin de bătrâni, ce a funcționat până în 1976), dar Părintele Arsenie Boca și apropiații săi au reușit să ne-o redea sub forma destinației ei inițiale: cea de mănăstire.
Părintele Arsenie Boca a fost numit stareț al mănăstirii în anul 1948 și, în paralel cu promovarea laturii spirituale, părintele a fost preocupat și de aspectul exterior al acesteia. Spre exemplu, el însuși a zidit o clopotniță, a înzestrat biserica cu mobilier nou, a fixat o emblemă din lemn (monograma Mântuitorului), amplasată în triunghiul acoperiș al cerdacului din clădirea de lângă biserică și a conceput planul unei porți de lemn, în stil maramureșean (aceasta a fost montată în anul 1987), dar și a unei noi clădiri, în stil brâncovenesc (ridicată după anul 1985).
În anul 1959 mănăstirea este desființată, Părintele Arsenie este alungat și i s-a interzis să mai slujească. Va ajunge în București, unde se va angaja ca pictor muncitor la Atelierele Patriarhiei până în anul 1968, când este pensionat. Între 1969 și 1989 va deține o chilie și un atelier de pictură la Sinaia, unde va înceta din viață în 1989. Va fi însă înmormântat la Prislop.
În prezent, Mănăstirea Prislop este loc binecuvântat de pelerinaj, de reculegere și de rugăciune, într-un loc liniștit și frumos (mănăstirea este înconjurată de dealuri și de păduri), unde mărturii ale prezenței Părintelui Arsenie Boca pot fi regăsite peste tot.

#Manastirea #Prislop https://t.co/BiHf1m0gEz

— ORAdeCluj (@ORAdeCluj) 30 noiembrie 2015

Biserica Sfântul Nicolae din Densuș

Deși nu este încă foarte cunoscută, este un monument arhitectonic și de cult unic în spațiul românesc. Este foarte aproape de orașul Hațeg din județul Hunedoara (biserica se află la 10 km de Hațeg).
Chiar dacă specialiștii susțin că nu este o biserică, fiind asociată doar cu un templu roman dedicat zeului Marte, ultimele descoperiri susțin faptul că este o biserică paleocreștină construită între secolele IV-VI, fiind probabil primul edificiu de acest gen de pe teritoriul țării noastre.
Este deosebită datorită arhitecturii ei: a fost construită din piatră romană de la Ulpia Traiana, are o pictură murală ce datează din secolul al XV-lea , prezintă urme de coloane de piatră romane și, ca element inedit, are altarul situat pe direcția sud (în loc de est).
În ea se țin încă slujbe, fiind văzută ca cea mai veche biserică din România în care se slujește.
A fost propusă pentru a fi inclusă în Patrimoniul UNESCO, ceea ce se va și întâmpla după finalizarea restaurării sale.
Biserica Sfântul Nicolae poate fi inclusă pe lista locurilor binecuvântate din țara noastră, datorită vechimii și rezistenței ei de-a lungul secolelor. În plus, aspectul de fortăreață și cadrul natural din jur o fac cu totul specială.

Schitul Straja

Probabil că nu sunt mulți cei ce au auzit până acum de Schitul Straja, dar și acesta poate fi numit, pe drept cuvânt, un loc binecuvântat din România.
Pe de o parte, se află amplasat într-un colț de natură minunat, la o altitudine de 1445 de m, în munții Vâlcan, în stațiunea Straja, la aproximativ 8 km de orașul Lupeni (județul Hunedoara). Panorama ce se deschide în jurul schitului este copleșitoare și are farmecul ei, indiferent de anotimp.
Pe de altă parte, trebuie să știm că, în anul 1996, de Sfinții Constantin și Elena, aici s-au arătat niște semne dumnezeiești. Mai exact, la cabana Montana (ce se afla atunci pe locul actualului schit), s-a aprins dintr-o dată lumina dintr-o încăpere, becul a ars, iar flama făcută de filament a imprimat pe sticla becului o cruce. La un interval de două săptămîni, același fenomen a fost observat din nou, de către Emil Parău. După ce acesta a stat de vorbă cu un călugăr, i s-a spus că în acele locuri sunt oameni care au murit în Primul Război Mondial și că nu au fost îngropați creștinește. Atunci Emil Parău nu a stat pe gînduri și a decis să ridice o cruce și un schit în vârful Straja.
Mai târziu, în anul 2000, acesta a inițiat procesiunea „Drumul Crucii", organizată în Vinerea Mare a Sărbătorilor Pascale. Acesta este singurul pelerinaj ortodox din țara noastră, care străbate muntele Straja până la schit.
În cadrul procesiunii sunt 14 popasuri, la fiecare existând câte un bazorelief care simbolizează scena respectivei opriri făcute de Mântuitor în drumul Său spre muntele Golgota. La fiecare bazorelief, preoții și participanții se opresc și se roagă. Ei duc pe umeri o cruce în mărime naturală, în care se spune că găsesc încastrate părticele din crucea pe care a purtat-o Mântuitorul și pe care a fost răstignit. Crucea se află în schit.

Schitul Pahomie (jud.Vâlcea)

Este unul dintre cele mai izolate schituri din țara noastră, dar este așezat într-un loc unic: sub o stâncă, ascuns între păduri dese, la poalele muntelui Buila.
Ca să ajungeți acolo trebuie să ajungeți întâi în Băile Olănești (județul Vâlcea). După aceea veți pleca din Olănești către Râmnicu Vâlcea, veți ajunge în localitatea Păușești-Maglași și apoi o veți lua la stânga, spre satul Cheia. De aici pornește un drum forestier până la râul Izvorul Frumos. Urmează să mai urcați (cu mașina) puțin și în final ajungeți și la Schitul Pahomie.
Nu se știe exact cine a fost ctitorul schitului. Se presupune că ar fi fost Barbu Craiovescu (cunoscut sub numele de monah Pahomie), care, mulțumit că a scăpat de unul dintre dușmanii săi, ar fi construit o bisericuță din lemn sub munte (în secolul al XVI-lea)
Alți specialiști spun că schitul ar fi fost zidit chiar de către Constantin Brâncoveanu, dar nu există dovezi clare nici din acest punct de vedere.
Cert este că schitul s-a dărâmat de mai multe ori de-a lungul timpului și a fost refăcut urmându-se modelul inițial (vizibil din urmele zidurilor).
Forma actuală a sa datează din 1997, când picturile și zidurile au fost din nou refăcute, iar biserica schitului este închinată Sfântului Ilie.
Pentru cine dorește să evadeze în natură și să se reculeagă totodată într-un peisaj minunat, schitul Pahomie poate fi alegerea

„Mănăstirea Dintr-un Lemn”

Venind dinspre Râmnicu Vâlcea și îndreptându-te către Horezu-Târgu-Jiu, poți vedea un indicator (la stânga) spre această mănăstire. Ea este situată în comuna Frâncești (județul Vâlcea), la aproximativ 25 de km de Râmnicu Vâlcea.
Mănăstirea are două legende fascinante, care ne pot face să înțelegem de ce este denumită „Dintr-un Lemn”. Una dintre ele precizează faptul că un cioban cu numele Radu (acesta a trăit în secolul al XVI-lea) a visat icoana Maicii Domnului într-un stejar și, tăindu-l, a construit din aceasta o bisericuță.
O altă legendă ne povestește cum un călugăr ar fi găsit o icoană a Maicii Domnului într-un stejar secular și, după ce ar fi auzit o voce care l-a îndemnat să zidească o mănăstire din trunchiul copacului, ar fi inițiat construirea ei.
Icoana Maicii Domnului chiar există, având dimensiuni impresionante: înălțimea de 1,50 m și lățimea de 1,10 m. În urma unor cercetări,s-a constatat că a fost pictată la o mănăstire din Grecia în secolul al IV-lea, după un model care ar fi aparținut Apostolului Luca (cel care ar fi pictat-o prima dată pe Fecioara Maria). De asemenea, se zice că în lume ar mai exista doar trei asemenea modele de icoane.
Bisericuța în sine este simplă, fiind construită din bârne din lemn, dar faptul că păstrează icoana unicat și este situată în mijlocul unor grădini superbe, fac din ea un adevărat loc binecuvântat al țării noastre.

Mănăstirea Curtea de Argeș

Se află pe Bulevardul Basarabilor nr.1, în orașul Curtea de Argeș, la 36 de km de Pitești. Este considerată cel mai important loc de pelerinaj și rugăciune din județul Argeș și are hramul „Adormirea Maicii Domnului”.
A fost ctitorită în timpul domnitorului Neagoe Basarb (în secolul al XVI-lea), cu scopul de a le demonstra cuceritorilor turci forța ortodoxismului românesc. De aceea, istoricii o consideră una dintre cele mai importante mănăstiri din țara noastră, cu un semnificativ rol patriotic. În plus, aici se află rămășițele regilor Ferdinand și Carol I, precum și cele ale reginelor Elisabeta și Maria.
Mănăstirea impresionează atât datorită arhitecturii în stil bizantin, cât și elementelor decorative de origine diferită (persană, turcă, armeană etc.). În același timp, în interior este fascinant să vezi pictura murală în ulei, realizată de către pictori francezi și români, dar și grupul celor 12 coloane (reprezintă cei 12 Apostoli), moaștele Sfintei Filofteea, a Muceniței Tatiana sau Evanghelia Învierii din Sâmbăta Mare, scrisă cu litere de aur de către regina Elisabeta.
Nu în ultimul rând, Mănăstirea Curtea de Argeș ne face dornici să o cunoaștem și datorită legendei Meșterului Manole. Conform acesteiea, meșterul Manole a primit poruncă de la Neagoe Basarab să construiască o mănăstire unică. Într-o noapte, Manole a visat că, dacă își va zidi soția între ziduri, construcția va rezista mai bine. A procedat ca în vis, iar domnitorul a rămas impresionat de frumusețea mănăstirii. Tot atunci, acesta le-a poruncit servitorilor să ia scările pe care urcaseră meșterii pentru ca aceștia să nu mai poată coborâ și să facă o altă mănăstire mai frumoasă. Manole și-a făcut aripi din sită ca să poată coborâ, dar a căzut și a murit. Se spune că în locul în care a atins pământul a ieșit un izvor, ce reprezintă lacrimile sale. De altfel, există și în prezent un izvor chiar în apropierea mănăstirii.

O fotografie postată de Andreea T. ♌ (@instandreea.t) pe 21 Mai 2015 la 21:27 PDT

Mănăstirea Sâmbăta (județul Brașov)

Accesul spre această mănăstire se face de pe DN1 E68 (Făgăraș-Avrig) din comuna Voila, satul Sâmbăta de Jos, spre stânga pe drum județean prin comuna Sâmbăta de Sus (15 km) sau din orașul Victoria, pe drumul de la baza versantului nordic al Munților Făgăraș.
Mănăstirea poate fi inclusă și ea, pe drept cuvânt, pe harta locurilor binecuvântate din țară. Pe de o parte, beneficiază de un cadru natural deosebit (este înconjurată de crestele Munților Făgăraș), inclusiv curtea sa fiind foarte frumoasă, în special primăvara, vara și toamna datorită multitudinii de flori.
Pe de altă parte, este foarte veche, întrucât ctitorul ei este considerat Constantin Brâncoveanu, care a refăcut însă zidurile și picturile pe care le găsise deja la fața locului. El a întemeiat și o școală de pictori, dar și de meșteri, ce au promovat stilul brâncovenesc (acesta se caracterizează prin prezența scărilor exterioare, ale foișoarelor și prin decorul bogat, sculptat în piatră sau aplicat sub forma unor reliefuri din stuc; cele mai frecvente ornamente sunt cele cu motive florale).
Totodată, mănăstirea Sâmbăta de Sus este una dintre mărturiile rezistenței ortodoxiei românești în fața stăpânilor străine, dăinuind mai multe secole, chiar și după ce a fost grav avariată de incendii și cutremure.
După o lungă așteptare, primele restaurări mai serioase ale mănăstirii s-au făcut în secolul XX. Păstrarea stilului arhitectural brâncovenesc, renovarea și extinderea altarului din pădure, adăugarea unor noi corpuri de clădire (printre care o biliotecă și un muzeu), toate au contribuit la crearea unui lăcaș de cult primitor, în care să poți să te regăsești, să te rogi și, de ce nu, să poți contempla măreția naturii înconjurătoare.

O fotografie postată de PREDA COSMIN (@preda.cosmin6) pe 6 Nov 2016 la 06:28 PST

Mănăstirea „Peștera Sfântului Apostol Andrei”

Dacă în acest an veți ajunge pe litoralul românesc, merită să vă deviați drumul și să faceți un popas la această mănăstire. După ce ajungeți la Cernavodă, mergeți spre sud, în direcția localității Ostrov. Pe drum, veți întâlni comuna Ion Corvin, din care veți mai parcurge 3-4 km pentru a ajunge la Mănăstirea „Peștera Sfântului Apostol Andrei”. Drumul trece printr-o pădure, la capătul căruia se află trei biserici și un corp de chilii.
Primul loc pe care trebuie să-l vizitați este „Peștera Sfântului Apostol Andrei”, o biserică adevărată săpată în stâncă, amplasată la baza unui mic munte împădurit. În locul altarului se află o icoană mare a Sfântului Andrei.
Despre cum a fost descoperită „Peștera” nu se știu prea multe, întrucât Dobrogrea a fost sub stăpânire otomană timp de aproape 400 de ani. Ceea ce se știe sigur este că, în anul 1918, un avocat din Constanța trecea prin zonă și, în urma unui vis care se tot repetase, găsise Peștera Sfântului Apostol Andrei într-o stare deteriorată. El a fost cel care a demarat lucrările de curățare a Peșterii și a întemeiat primele chilii de călugări. Peștera va fi sfințită abia în 1934.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Peștera a fost iar distrusă. Abia după 1989 au fost inițiate noi lucrări de restaurare a Peșterii și de reconstruire a mănăstirii.
De ce poate fi considerată mănăstirea unul dintre locurile binecuvântate din România? În primul rând, trebuie să știm faptul că Sfântul Apostol Andrei a ajuns pe teritoriul țării noastre pentru a propovădui credința. De teama prigonirii la care erau supuși creștinii de către romani, Sfântul Andrei și cei doi ucenici ai săi s-au retras din cetatea Tomis în această peșteră. Practic, aici este locul în care creștinismul a ajuns în țara noastră.
În al doilea rând, în actuala biserică din Peșteră s-a odihnit Sfântul Andrei. Aici se află un fel de pat, scobit în piatră, pe care se pot odihni cei ce sunt bolnavi, întrucât se spune că rugăciunile spuse aici te pot însănătoși. Tot în acest loc, Sfântul a adus pentru prima dată apa, atingând cu toiagul stânca. Din stâncă a ieșit un izvor, despre care se spune că nu a secat niciodată, nici chiar în timpul marilor secete.
Nu în ultimul rând, într-una dintre cele două biserici de aici (este vorba despre Biserica Mică) se află o raclă cu moaștele Sfântului Andrei. Tot aici este și o cruce în formă de X, în centrul său aflându-se o parte din degetul Sfântului.

Citește și: Top 10 cele mai frumoase locuri nestiute din Romania

Voi ce alte locuri binecuvântate din țara noastră mai știți?

Surse:
www.arsenieboca.ro;www.crestinortodox.ro; www.historia.ro;www.manastireabrancoveanu.ro; www.manastireasftreiierarhi.ro; www.romanianmonasteries.org; www.sfanta-parascheva.ro

Surse poze:
www.facebook.com; www.instagram.com; www.twitter.com