Mama refuza să ne lase să credem în Moș Crăciun pentru că nu este meritul lui pentru cadourile pe care le primim

„Nu am crezut niciodată în Moș Crăciun”

Așa începe confesiunea cuiva care nu s-a ferit să dezvăluie faptul că mama sa nu și-a lăsat niciodată copiii să creadă în Moș Crăciun. Aceasta le-a spus de la început că darurile de sub brad sunt cumpărate și împachetate de părinți și îi condamna pe aceia care alegeau să le spună copiilor că Moșul este cel care le-a adus:

„Din ce îmi amintesc, mama ne-a spus mie și fratelui meu că Moș Crăciun nu există. Ne-a spus că ea și cu tata sunt cei care au cumpărat și care au împachetat darurile de sub brad, niciodată nu a lăsat un Moș Crăciun fictiv să-și asume meritele pentru efortul lor. 

Mama mea încă îi critică pe părinții care le dau voie copiilor să creadă în Moș Crăciun. „De ce îi lasă să creadă faptul că este altcineva care le pune cadourile sub brad?” se întreabă ea. „Nu prea are sens. Copiii mei nu au crezut niciodată în Moș Crăciun. Tatăl lor și cu mine am muncit prea mult ca să lăsăm pe altcineva să-și asume meritele.”

„Sunt recunoscătoare pentru că nu am auzit minciuni legate de Moș Crăciun”

Cea care a explicat că mama sa nu i-a permis să creadă în Moș Crăciun în copilărie a enumerat motivele pentru care consideră că părinții săi au procedat corect din acest punct de vedere:

„Nu am avut mulți prieteni în copilărie. Așa că nu știu dacă aceștia credeau sau nu în Moș Crăciun. Întrucât nu vorbeam prea mult nici cu colegii de școală, credințele mele nu erau în pericol.

Un lucru bun legat de faptul că nu am crezut în Moș Crăciun în copilărie este că nu am ajuns să aflu niciodată că de fapt nu era real. Moș Crăciun nu era o persoană reală. Era doar un nume atribuit cuiva despre care se spunea că lăsa daruri sub brad pentru copiii din toată lumea în ziua de Crăciun, ceea ce era puțin plauzibil...

Părinții nu ar trebui să-și mintă copiii doar pentru că vor să-i facă să se simtă speciali sau importanți la școală sau în altă parte în preajma Crăciunului. Dacă nu se va proceda așa, copiii vor fi pregătiți pentru un viitor plin de dezamăgiri. 

Sunt recunoscătoare pentru că nu am auzit niciodată minciuni despre Moș Crăciun, ceea ce înseamnă că nu am avut niciodată parte de dezamăgiri în dimineața de Crăciun. De asemenea, nu am fost nevoită să îmi pun an întregi întrebarea dacă Moș Crăciun există într-adevăr sau nu...”

Părinții și copiii ar trebui să învețe ce înseamnă de fapt Crăciunul

După ce a recunoscut faptul că mama sa a refuzat să o lase să creadă în Moș Crăciun, cea care a realizat confesiunea a ținut să vină cu sfaturi pentru părinți. Spre exemplu, a precizat că aceștia ar trebui să-și ghideze copiii către valori de care vor avea nevoie în viața de zi cu zi și să-i ajute mereu să se simtă speciali, să se simtă iubiți necondiționat, nu neapărat prin primirea darurilor de Crăciun:

„Mă întristez când aud povești despre copii care au crezut în Moș Crăciun și până la urmă au aflat că acesta nu este real. Nu este vina lor că au fost mințiți pentru atât de mult timp. Nu au meritat așa ceva- niciun copil nu merită.

Lumea ar deveni un loc mai bun dacă oamenii s-ar putea concentra asupra a ceea ce contează într-adevăr în viață: să-i tratezi pe ceilalți cu bunătate. Dacă fiecare ne-am face treaba din acest punct de vedere, nu ar mai fi necesar să se recurgă la personaje fictive cărora să li se atribuie merite pentru fapte ale oamenilor în ziua de Crăciun...

În concluzie, este foarte trist că părinții din întreaga lume le spun copiilor că vor primi daruri de la cineva care se strecoară ca prin magie pe șemineu în fiecare an, în luna decembrie, doar pentru ca aceștia să se simtă mai speciali la școală în preajma sărbătorii Crăciunului. Niciun copil nu ar trebui mințit în felul acesta- niciodată! În schimb, părinții ar trebui să se concentreze, pe tot parcursul anului, să le spună copiilor cât de speciali și cât de iubiți sunt.

Crăciunul nu este despre a avea sub brad cadouri puse acolo de o persoană imaginară îmbrăcată într-un costum roșu. De fapt, reprezintă oportunitatea grozavă de a afla ce s-a mai întâmplat în viețile noastre de când ne-am văzut ultima dată- cum ar fi, de exemplu, că fratele tău s-a logodit sau că sora ta va termina facultatea.

Tot vorbind despre Crăciun, mi s-a făcut foame doar gândindu-mă la prăjiturelele pe care mama le făcea pentru noi când eram copii și nu era nevoie să le lăsăm peste noapte, alături de un pahar cu lapte, pentru Moș Crăciun, dat fiind faptul că noi știam că el de fapt nu este real.”

Articolul reprezintă traducerea și adaptarea materialului disponibil pe site-ul original.newsbreak.com (scris de Tracey Folly)

Surse: medium.com, original.newsbreak.com

Sursă poză principală: istockphoto.com