Ce zile libere vom avea în 2025

În România, majoritatea oamenilor nu lucrează în zilele de sărbătoare națională.

Aceste sărbători sunt zile libere recunoscute prin lege, iar angajatorii sunt obligați să le acorde angajaților o zi liberă plătită, în conformitate cu Codul Muncii din România.

Lucrătorii din sectorul public, împreună cu majoritatea angajaților din sectorul privat, beneficiază de obicei de aceste zile ca sărbători plătite. Cu toate acestea, anumite servicii esențiale - cum ar fi asistența medicală, serviciile de urgență și anumite mijloace de transport public - rămân operaționale pentru a asigura menținerea acestora.

Pentru angajații care trebuie să lucreze într-o zi de sărbătoare națională, legislația muncii din România prevede că aceștia au dreptul fie la timp liber compensatoriu în altă zi, fie la o plată suplimentară (de multe ori la un nivel dublu față de cel normal) pentru orele lucrate de sărbători.

În 2025, vom avea următoarele zile naționale libere:

Anul Nou - 1-2 ianuarie 

Boboteaza - 6 ianuarie 

Sfântul Ioan Botezătorul - 7 ianuarie 

Ziua Unirii (Ziua Unirii Principatelor Române) - 24 ianuarie

Vinerea Mare Ortodoxă - 18 aprilie

Paștele ortodox - 20-21 aprilie

Ziua Muncii - 1 mai

Ziua Copilului - 1 iunie

Rusaliile ortodoxe - 8-9 iunie

Adormirea Maicii Domnului - 15 august

Ziua Sfântului Andrei - 30 noiembrie

Ziua națională a României - 1 decembrie

Crăciunul - 25-26 decembrie

Aceste zile marchează atât sărbători religioase, cât și naționale, reflectând tradițiile creștine ortodoxe și culturale ale României. Sărbătorile specifice, precum Boboteaza și Rusaliile, sunt legate de calendarul creștin ortodox, în timp ce altele, precum Ziua Unirii și Ziua Națională, celebrează evenimente istorice.

Cunoști semnificația din spatele acestor zile naționale?

Un exemplu de sărbătoare religioasă este Boboteaza, sărbătoare creștină care marchează descoperirea lui Iisus Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu. În România, această zi este sărbătorită în cadrul tradiției creștine ortodoxe, care este profund înrădăcinată în cultura religioasă românească.

Data se aliniază cu ziua în care mulți creștini ortodocși și catolici comemorează botezul lui Iisus de către Ioan Botezătorul în râul Iordan, eveniment văzut ca un moment cheie al revelației divine, în care s-a manifestat Sfânta Treime (Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt).

În România, Boboteaza este sărbătorită atât prin ceremonii religioase, cât și prin tradiții locale. Bisericile organizează slujbe speciale în care este binecuvântată apa, simbolizând botezul lui Hristos. Această apă sfințită, sau aghiasmă, este apoi dăruită credincioșilor, care cred că oferă protecție spirituală și fizică pentru anul care vine. Mulți români o folosesc pentru a-și binecuvânta casele, câmpurile și animalele.

Un obicei unic în România este ritualul tinerilor care se scufundă în râuri sau lacuri pentru a recupera o cruce de lemn aruncată de preot, simbolizând botezul lui Iisus. Această tradiție este văzută ca un act de curaj și devotament spiritual, deoarece apele de iarnă sunt adesea extrem de reci.

Apoi, pe 7 ianuarie, România sărbătorește Ziua Sfântului Ioan Botezătorul. Această zi, după Boboteaza din 6 ianuarie, face parte din sărbătorile Crăciunului și Epifaniei din calendarul ortodox românesc, marcând ultima sărbătoare din ciclul sărbătorilor de iarnă. Sfântul Ioan Botezătorul este unul dintre cei mai venerați sfinți din România, iar rolul său în pregătirea drumului pentru Iisus este foarte respectat.

Ziua este semnificativă în cultura românească, nu numai pentru importanța sa religioasă, ci și ca zi de sărbătorire a persoanelor cu numele „Ion”, „Ioana” sau alte variante ale lui Ioan. Ziua Sfântului Ioan este recunoscută pe scară largă prin slujbe religioase și binecuvântări, unde se fac rugăciuni pentru cei care îi poartă numele.

Pe 24 ianuarie în schimb, România sărbătorește Ziua Unirii Principatelor Române. Această sărbătoare comemorează unirea Principatelor Valahia și Moldova în 1859 sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, marcând primul pas major spre formarea României moderne.

Acest eveniment, denumit și Mica Unire, a simbolizat dorința românilor din cele două principate de a se uni și de a crea o națiune coerentă și independentă. Alegerea lui Cuza ca domnitor în ambele teritorii a fost o realizare politică semnificativă care a pus bazele unificărilor viitoare, inclusiv Marea Unire din 1918, când Transilvania, Banatul, Bucovina și Basarabia s-au alăturat statului român unit.

Ziua Unirii este sărbătorită prin parade, ceremonii și evenimente culturale în toată România, în special în orașe precum Iași și București, unde influența lui Cuza și spiritul unirii au o semnificație istorică.

Un pic mai târziu, pe 1 mai, sărbătorim Ziua Muncii, o sărbătoare internațională în cinstea lucrătorilor și a mișcării sindicale. Originile Zilei Muncii de la 1 mai datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea, în special lupta pentru o zi de lucru de opt ore.

Data a fost aleasă pentru a comemora afacerea Haymarket din 1886 din Chicago, unde o grevă pașnică a muncitorilor care susțineau un program de lucru echitabil a devenit violentă după ce a fost aruncată o bombă, provocând victime în rândul poliției și al protestatarilor. Evenimentul a evidențiat luptele și sacrificiile lucrătorilor, galvanizând mișcările muncitorești din întreaga lume.

În 1889, Congresul Internațional Socialist a declarat ziua de 1 mai drept o zi a solidarității pentru lucrătorii din toate țările, cu scopul de a unifica eforturile globale pentru condiții de muncă echitabile și pentru drepturile lucrătorilor.

În zilele de 8 și 9 iunie 2025, România va sărbători Rusaliile Ortodoxe. Rusaliile sunt una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin ortodox, având loc la 50 de zile după Paști și comemorând coborârea Duhului Sfânt peste apostoli. Acest eveniment este considerat drept nașterea Bisericii creștine, dându-le apostolilor puterea de a răspândi învățăturile lui Iisus.

Aceste două zile, ambele sărbătorite ca sărbători naționale, sunt celebrate în România printr-o combinație de slujbe religioase, mese tradiționale și obiceiuri locale, reflectând bogata moștenire creștin - ortodoxă a țării.

Zilele naționale libere nu numai că oferă o pauză de la rutina muncii, dar întăresc și mândria națională și valorile familiei, făcând din sărbătorile publice ale României un aspect semnificativ al identității sale culturale.