Virozele respiratorii sunt mai des întâlnite iarna- Adevărat sau Fals? Răspunsul specialiștilor

Ce sunt virozele respiratorii?

Înainte de a afla opinia specialiștilor în legătură cu perioada din an în care virozele respiratorii sunt mai des întâlnite, este necesar să știi ce sunt acestea și din ce cauze apar. O infecție virală respiratorie se referă la infecția provocată de un virus ce afectează fie partea superioară a tractului respirator, fie pe cea inferioară sau pe ambele. 

Ținând cont de localizarea lor, exemple de viroze de tract respirator superior sunt:

• Răceala comună
• Faringita virală
• Laringita virală 
• Amigdalita virală

În privința virozelor de pe tractul respirator inferior, acestea se referă în special la infecțiile provocate de virusul sincițial respirator (cum ar fi bronșiolite sau pneumonii virale). 

Simptomele pe care le au copiii mici în cazul în care se confruntă cu viroze generate de acest virus pot fi: tuse, febră, respirație scurtă, rapidă, respirație șuierătoare (aceasta survine în cazul bronșiolitelor- inflamarea căilor respiratorii mici din plămâni, numite bronșiole), iritabilitate, stare de letargie. 

În cazul copiilor mari și a adulților, simptomele sunt similare unei răceli obișnuite și includ: dureri de cap ușoare, nas care curge, tuse care este seacă, dureri în gât, febră (care nu e mare). Dacă este vorba despre o infecție severă, pot interveni manifestări îngrijorătoare, care impun solicitarea cât mai grabnică a ajutorului medical:

• Tuse persistentă, severă
• Febră ridicată
• Respirație șuierătoare persistentă („wheezing”)
• Dificultăți în respirație

Dintre infecțiile respiratorii virale, gripa este cea care poate afecta atât tractul respirator superior, cât și pe cel inferior, în unele situații generând complicații (ca de exemplu pneumonie). Ca să o poți diferenția de o răceală, trebuie să ții seama de simptomele celor două viroze respiratorii:

• Pentru răceală- Principalele manifestări ale unei răceli includ: congestie nazală, nas care curge, strănut, tuse, durere ușoară în gât. Uneori, în caz de răceală apar și dureri de cap, stări de oboseală, febră ușoară
• Pentru gripă- Simptomele unei gripe debutează brusc și sunt următoarele: febră ridicată (peste 38), stări de oboseală, frisoane, dureri musculare, transpirație mai abundentă ca de obicei, tuse seacă

Printre cele mai cunoscute virusuri ce pot declanșa virozele respiratorii se numără:

• Adenovirusurile (acestea provoacă bronșiolite și bronșite)
• Rinovirusurile (responsabile mai ales de răceala obișnuită)
• Virusurile gripale (de exemplu, virusul A sau B) și paragripale- ambele provoacă gripa
• Virusul sincițial respirator (acest virus generează mai ales infecții ale tractului respirator inferior)
• Metapneumovirusurile (provoacă pneumonii și bronșiolite)

Cum se pot transmite virozele respiratorii?

Transmiterea virozelor respiratorii, în sezonul rece sau în afara acestuia, se face atât prin contact direct (prin interacțiunea directă cu o altă persoană, de exemplu când dai mâna cu cineva care a contactat un anumit virus și nu te vei spăla pe mâini înainte să îți atingi ochii, gura sau nasul), cât și indirect (un exemplu este când vei atinge suprafețe comune- cum ar fi clanțe, mânere- pe care le-a atins anterior cineva care avea un virus respirator, care a tușit sau a strănutat). Dacă nu te vei spăla pe mâini după ce ai atins acele suprafețe și ai apucat să îți atingi ochii, nasul sau gura, există posibilitatea de contaminare. Totodată, transmiterea virozelor respiratorii se realizează și pe calea aerului: dacă o persoană tușește sau strănută și nu își acoperă nasul/gura în acel moment, în aer vor ajunge particule virale ce vor fi inspirate de cei din preajmă. 

De cele mai multe ori, o persoană este contagioasă vreme de 5 zile de la primele simptome ale unei viroze respiratorii. În unele cazuri, virusul se poate menține activ pentru o perioadă mai mare, ceea ce înseamnă că îi poate contamina pe cei din jur. 

Virozele respiratorii sunt mai frecvente în sezonul rece? Concluziile unor studii

Una dintre primele concluzii la care au ajuns specialiștii este că, dintre virozele respiratorii la care se poate observa un anumit tipar în ceea ce privește creșterea incidenței în funcție de anotimp, gripa se remarcă în mod special. De pildă, experții din cadrul CDC SUA au observat că primele cazuri de gripă se înregistrează, în general, în luna octombrie, atingând un vârf în lunile de iarnă. Realizând o comparație între lunile în care au fost cele mai multe cazuri de gripă pe teritoriul SUA, între anii 1982-1983 și 2017-2018, perioadele ei de vârf au fost în decembrie, ianuarie, februarie și martie. 

Ceea ce a mai atras atenția CDC a fost că în sezonul de vârf al gripei circulă și alte virusuri care provoacă infecții respiratorii și care sunt însoțite de simptome similare gripei: rinovirusurile și virusul sincițial respirator. 

Oamenii de știință au remarcat, prin efectuarea mai multor studii, că în zona cu climă temperată există o ciclicitate, în funcție de anotimpuri, a creșterii numărului cazurilor de gripă. Spre exemplu, printr-un studiu publicat online în anul 2013, ce a plecat de la alte 78 de studii anterioare pe această temă, s-a ajuns la următoarele concluzii:

• Diminuarea umidității din aer stimulează supraviețuirea virusurilor gripale în regiunile temperate, ajungându-se astfel la epidemiile din timpul iernii
• În regiunile de pe Glob în care umiditatea specifică scade sub 11-12 g/kg, iar temperaturile scad sub 18-21 grade Celsius, gripa atinge vârful în anotimpul în care temperaturile și umiditatea sunt cele mai scăzute (iarna) 
• Contactele directe cresc în sezonul rece în condițiile în care se creează mai ușor aglomerație în spațiile închise, ceea ce va crește riscul de contactare a virusului gripal
• Creșterea incidenței gripei în sezonul rece poate fi pusă în legătură și cu faptul că expunerea mai redusă la lumina soarelui și afectarea activității mucusului de pe tractul respirator din cauza expunerii la aerul cald și uscat din spațiile interioare nu au un impact pozitiv asupra funcționării sistemului imunitar

Alt studiu a arătat că se poate vorbi despre o legătură între virozele respiratorii și sezonul rece, în contextul în care aerul rece are un impact negativ asupra modului în care funcționează mucusul de pe căile respiratorii (rolul acestuia este de a reprezenta o barieră în calea agenților patogeni). Potrivit specialiștilor, inhalarea aerului rece duce la răcirea mucoasei nazale, iar reducerea temperaturii nazale este suficientă pentru a determina micșorarea capacității mucusului de a ne proteja împotriva infecțiilor. În plus, prin acest studiu s-a susținut faptul că pătrunderea aerului rece pe nas nu este binevenită nici pentru procesele de fagocitoză desfășurate de leucocite (odată ce un virus încearcă să pătrundă în organism, fagocitele- celule specializate din cadrul sistemului imunitar- înglobează și digeră virusul respectiv). 

De asemenea, o sinteză de studii publicată online anul trecut în „Annual Review of Virology” a plecat de la mai multe studii epidemiologice referitoare la modul în care virusurile responsabile de infecțiile respiratorii acționează pe parcursul unui an în zonele temperate. Analizându-se datele disponibile, s-au putut formula concluzii precum:

• Dintre toate virusurile ce provoacă viroze respiratorii,virusurile gripale și virusul sincițial respirator au cea mai mare incidență în sezonul rece (în lunile de iarnă)
• Fluctuațiile sezoniere ale temperaturii și ale umidității influențează aerul inspirat, afectând mucoasa nazală la mai multe niveluri, diminuându-se din capacitatea de apărare a mucusului în fața virusurilor (de exemplu, rinovirusurile se vor multiplica mai ușor la temperaturi scăzute din cavitatea nazală, devenind mai rezistente, explicându-se astfel și creșterea incidenței răcelilor pe parcursul anotimpului rece)

Tratamentul virozelor respiratorii

Tratamentul adecvat unei viroze respiratorii din orice moment al anului, nu numai din sezonul rece, va fi stabilit în funcție de cauzele și de manifestările specifice acesteia. Spre exemplu, ar putea fi recomandate:

• Analgezice (pentru diminuarea durerilor)
• Antipiretice (dacă este prezentă febra)
• Decongestionante nazale
• Medicamente antitusive sau expectorante
• În anumite cazuri, medicul poate recomanda administrarea de antivirale (ca de exemplu amantadină- recomandată pentru gripele produse de virusul gripal A sau oseltamivir- se folosește ca tratament al gripei la copii și adulți) 

Foarte important este, pentru recuperarea cât mai rapidă în cazul unei viroze respiratorii, să se țină cont și de aceste sfaturi:

• Pacientul se va hidrata cât mai bine
• Evitarea expunerii la diferențe mari de temperatură (spre exemplu, să se realizeze mutarea dintr-o încăpere în care este foarte cald într-una în care este frig)
• Pentru ușurarea respirației se va utiliza un umidificator în camera în care se va sta cel mai mult
• Se recomandă cât mai multă odihnă
• Pentru ameliorarea disconfortului de la nivelul gâtului, se poate efectua o gargară cu apă și sare

Vizita la medic nu va fi amânată în cazul în care simptomele unei viroze nu se ameliorează în 2-3 zile, dacă acestea se agravează și ori de câte ori va fi semnalată prezența unor manifestări precum:

• Febră ridicată (peste 39)
• Febra nu cedează după administrarea de antitermice
• Vărsături persistente și/sau diaree
• Dureri puternice de cap
• Dificultăți în respirație
• Dificultăți la înghițire
• Apariția stărilor de confuzie
• Dacă survin semne de deshidratare (de exemplu, urina devine tulbure și închisă la culoare, stare de letargie, somnolență, limbă uscată, piele fierbinte și uscată, amețeli etc.)

Cum pot fi prevenite virozele respiratorii?

Prevenirea virozelor respiratorii, în sezonul rece și nu numai, se va putea realiza luându-se în calcul și sfaturile de mai jos:

Spălatul frecvent pe mâini

Una dintre modalitățile cele mai simple pentru a evita o viroză respiratorie este fixarea unei rutine în privința spălatului pe mâini. Astfel, primul demers care ar trebui făcut când ajungem acasă este spălatul riguros pe mâini, fără să uităm și de zone precum încheietura pumnului și zona aflată sub unghii. Cel mai bine este ca spălatul pe mâini să dureze în jur de 20 de secunde. 

În același timp, spălatul pe mâini este binevenit și în această situație: după ce se tușește/se strănută și după ce s-au atins gura/nasul.

Respectarea igienei tusei și a strănutului

Un copil trebuie să învețe de la o vârstă fragedă să se protejeze pe sine și pe cei din jur de viroze respiratorii urmând următoarele reguli:

• Gura și nasul vor fi acoperite cu un șervețel sau cu o batistă când se tușește/se strănută
• În cazul în care nu este posibil accesul la o batistă/la un șervețel, mâna va fi îndoită din cot și se va tuși/se va strănuta în îndoitura cotului
• Batistele/șervețelele folosite pentru tuse/strănut nu vor fi lăsate la întâmplare; șervețelele vor fi aruncate la un coș de gunoi cu capac, copilul obișnuindu-se să utilizeze doar batista personală
• După ce s-a tușit sau s-a strănutat, mâinile se vor spăla bine sau se vor dezinfecta cu un dezinfectant care conține și alcool

Să se evite atingerea nasului, gurii și a ochilor când suntem în mijloace de transport în comun sau în alte locuri aglomerate

Întrucât aglomerațiile favorizează răspândirea virusurilor, este indicat să nu ne atingem ochii, nasul sau gura după ce am atins obiecte pe care au pus mâna numeroase persoane. Dacă nu se va proceda așa, există un risc ridicat de contaminare cu particule virale de la persoane infectate. 

Când nu există posibilitatea de spălare a mâinilor cu apă și săpun, este recomandat ca mâinile să fie dezinfectate cu un dezinfectant cu un conținut ridicat de alcool (de exemplu, cu 60% alcool). 

Suprafețele atinse frecvent trebuie dezinfectate în mod regulat

Altă metodă menită să prevină virozelor respiratorii nu doar în sezonul rece, ci pe tot parcursul anului, este ca suprafețele din casă cu care venim cel mai mult în contact să fie bine dezinfectate. Spre exemplu, mânerele de la uși, clanțele, telecomenzile, robinetele, balustradele, suprafețe din bucătărie și din baie, toaleta, tastaturile, telefoanele, jucăriile trebuie igienizate periodic pentru a se evita, pe cât posibil, infectarea cu virusuri sau cu bacterii. 

Sursă poză: pexels.com

Se va recurge la suplimente alimentare pe bază de plante

Pentru a preveni contactarea virozelor respiratorii, dar și pentru a accelera procesul de vindecare în situația unei îmbolnăviri, suplimentele alimentare pe bază de plante sunt o soluție binevenită. Un exemplu de asemenea supliment este și VIRODEP picături orale (nu conține zahăr, ci îndulcitori naturali), ce reprezintă un complex unic de fitoextracte standardizate și nutraceutice.

Produsul este recomandat atât în prevenția infecțiilor respiratorii bacteriene și virale, cât și pentru a veni în completarea unui tratament cu antibiotice sau cu simptomatice pentru a accelera procesul de vindecare. Aceste efecte sunt posibile datorită unui mix de plante cu efecte curative, dar și a prezenței propolisului:

• Echinacea- Pe de o parte, planta deține proprietăți antibacteriene prin prezența compușilor numiți echinacoside (aceștia au acțiune antifungică și bacteriostatică). De asemenea, proprietățile antibacteriene, dar și cele antivirale, sunt posibile datorită inhibării hialuronidazei bacteriene (enzime ce participă la descompunerea hialuronatului și sunt produse de bacteriile Gram-pozitive ce provoacă diverse infecții), prin intermediul căreia agenții patogeni își pierd din caracterul invaziv. Pe de altă parte, în echinacea se află polizaharide, care ajută la amplificarea mecanismelor de apărare împotriva bacteriilor și a virusurilor, stimulându-se buna funcționare a sistemului imunitar. Un studiu publicat online anul acesta a adus în atenție următorul fapt: diverse părți ale plantelor ce aparțin speciei „Echinacea purpurea” au proprietăți antivirale puternice, în special împotriva rinovirusurilor și a virusului sincițial respirator
• Eucaliptul- Se remarcă atât prin efectele sale antibacteriene (spre exemplu, este eficient împotriva unor bacterii Gram- negative precum: Klebsiella pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa, Proteus mirabilis), dar și împotriva virusurilor. Spre exemplu, un studiu a subliniat faptul că în eucalipt se află monoterpene, ce participă la inactivarea virusurilor. În același timp, uleiul de eucalipt are acțiuni antiinflamatorii, mucolitice și spasmolitice, atenuând inflamațiile provocate de virusurile implicate în infecțiile respiratorii
• Cimbrul de cultură și grindelia- Cimbrul de cultură este util pentru infecțiile respiratorii stimulând funcționarea sistemului imunitar întrucât conține vitaminele A, E și C, dar are și acțiune antibacterială și antivirală. Grindelia nu se lasă nici ea mai prejos, având proprietăți antioxidante, antiinflamatorii, antibacteriene (datorită saponinosidelor și polifenolilor) și antispasmodice (este utilă și pentru tuse) 
• Măceșul- Se remarcă în special prin prezența vitaminei C, atât de benefică în îmbunătățirea funcționării sistemului imunitar. În măceș se regăsesc și carotenoide și flavonoide, ceea ce îi sporește acțiunea antioxidantă
• Muștarul sălbatic- Este un alt remediu natural util în infecțiile respiratorii, în condițiile în care deține proprietăți antiinflamatorii, calmând și protejând mucoasele de pe tractul respirator
• Propolisul- Face parte dintre cele mai indicate soluții naturale pentru prevenirea și ameliorarea virozelor respiratorii întrucât se distinge prin: proprietăți antivirale (împotriva virusului gripal și a adenovirusurilor de exemplu), antibacteriene (datorită prezenței flavonoidului numit galangină, având acțiune bactericidă și bacteriostatică asupra unor stafilococi și a unor streptococi și distrugând membrana citoplasmatică a acestor microorganisme dăunătoare), antiinflamatorii (contribuie la inhibarea sintezei de prostaglandine- substanțe ce generează răspunsul inflamator- și leucotriene- substanțe ce sunt implicate în procesele inflamatorii- dar și la inhibarea histaminei- substanță ce are și ea un rol-cheie în procesul inflamator din infecții și alergii) și de întărire a sistemului imunitar (prin stimularea activității celulelor macrofage, a leucocitelor și a sintezei de anticorpi)

Luând în considerare proprietățile plantelor aflate în compoziția sa, se poate spune că VIRODEP picături orale oferă beneficii extraordinare în privința virozelor respiratorii, în sezonul rece și nu numai, întrucât:

• Susține buna funcționare a sistemului imunitar în perioadele marcate de vulnerabilitate imunologică (în acest scop, se va administra timp de 10-14 zile)
• Reduce numărul episoadelor de viroze respiratorii, dar și severitatea acestora (în scop preventiv, picăturile vor fi administrate astfel: 10 zile pe lună, timp de 3 luni; în fazele acute de boală se va administra timp de 10-14 zile)
• Previne complicațiile bacteriene din infecțiile respiratorii
• Scurtează durata virozelor, stimulând procesul de vindecare 

În vederea obținerii rezultatelor așteptate, produsul va fi administrat, în funcție de vârstă, după cum urmează:

• Pentru bebelușii între 6 și 12 luni- 1 picătură/kg 1 dată pe zi, înainte de masă
• Pentru copiii între 1 și 3 ani- 1 picătură/kg de 2 ori pe zi, înainte de mese
• Pentru copiii între 3 și 6 ani- 10 picături de 3 ori pe zi, înainte de mese
• Pentru copiii între 6 și 12 ani- 15 picături de 3 ori pe zi, înainte de mese
• Pentru adulți- 25 de picături de 3 ori pe zi (înainte de mesele principale); picăturile pot fi administrate ca atare sau dizolvate în apă

Persoanele adulte pot recurge, pentru prevenția infecțiilor respiratorii și în completarea unui tratament specific acestor afecțiuni și la VIRODEP comprimate de supt. Acestea conțin fitoextractele standardizate regăsite și în Virodep picături orale.

Pentru a putea să fii la curent și cu alte produse inovatoare, cu fitoextracte standardizate și nutraceutice, create și dezvoltate prin tehnologii de ultimă generație, nu mai sta pe gânduri și încearcă să cunoști cât mai bine portofoliul Dr. Phyto!

Consumul frecvent al anumitor alimente

Un studiu publicat online anul trecut a adus în prim-plan alimentele care pot nu numai să contribuie la prevenirea virozelor respiratorii, ci și să reducă din intensitatea manifestărilor. Coordonatorul acestui studiu a analizat alte 33 de studii care au scos în evidență efectele benefice ale unor alimente în cazul infecțiilor respiratorii, atât în cazul adulților, cât și al copiilor.  

Spre exemplu, printre alimentele ce contribuie la prevenirea virozelor respiratorii se află:

• alimentele cu probiotice și cu prebiotice
• usturoiul
• kiwi
• uleiul de pește

Între cele recomandate pentru diminuarea intensității simptomelor prezente în virozele respiratorii se numără:

• alimente ce conțin probiotice
• kiwi
• uleiul de pește
• siropul de soc

Surse: academic.oup.com, annualreviews.org, bioclinica.ro, cdc.gov, health.usnews.com, medicalnewstoday.com, medlife.ro, medicamente.romedic.ro, mdpi.com, medlineplus.gov, ncbi.nlm.nih.gov, news-medical.net, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, onlinelibrary.wiley.com, reginamaria.ro, researchgate.net, sfatulmedicului.ro, svhlunghealth.com.au, tandfonline.com, therascience.com, unicef.org

Sursă poză principală: istockphoto.com