Simptome specifice unei infecții cu E.Coli
Copiii sunt mai predispuși decât adulții să prezinte simptome de infectare cu tulpina E.Coli O157:H7 (mai ales dacă au vârsta mai mică de 5 ani), în majoritatea cazurilor fiind vorba despre crampe de stomac si sensibilitate stomacală, diaree inițial apoasă care devine hemoragică, greață și vărsături. Unele tulpini ale bacteriei E.Coli sunt capabile să creeze o toxină (o substanță otrăvitoare) care lezează mucoasa intestinului subțire, putând conduce la simptomele menționate (acestea în consecință cauzează deshidratare).
Există și situații în care nu se observă niciunul dintre simptome, cei care o au putând răspândi infecția altora fără a ști acest lucru. De asemenea, există multe afecțiuni cu simptome similare infecției E.Coli; diagnosticul diferențial este îngreunat de faptul că majoritatea infecțiilor bacteriene care cauzează diaree sunt însoțite de febră ridicată. Așadar, dacă temperatura corporală rămâne în limite normale sau crește ușor, medicul poate suspecta că este vorba despre altă cauză a îmbolnăvirii (de cele mai multe ori infecția cu E.Coli nu este însoțită de febră). Diareea cu sânge constituie un simptom comun în cazurile confirmate de E.Coli localizat intestinal, însă nu este o regulă (poate fi vorba de diaree fără sânge - inițial are un aspect apos).
Simptomele infecției cu E.Coli dispar de obicei în aproximativ o săptămână, fără niciun fel de complicații suplimentare. Însă în decurs de 2 săptămâni după ce apare diareea, pot surveni probleme ale sângelui și ale rinichilor. Acestea conduc uneori la insuficiență renală și chiar la dizabilități pe termen lung sau deces în cazul unor copii.
Cum se răspândește bacteria E.Coli
Unele tulpini ale bacteriei E.Coli sunt inofensive și trăiesc în mod natural în intestinele umane. Altele, precum tulpina menționată anterior, O157:H7, sunt infecțioase și se răspândesc prin apă sau alimente contaminate sau de la alte persoane/animale infestate. Cel mai adesea infecția se răspândește când o persoană consumă alimentele care conțin bacteria, fiind vorba în special de carne tocată insuficient preparată termic (precum cea din hamburgeri), bălegar de animale (vaci, oi, capre sau căprioare) sau apă contaminată, precum și lactate/sucuri nepasteurizate sau vlăstari cruzi de plante.
Simptomele debutează de obicei la 3-4 zile după expunere și încetează în decurs de o săptămână. Infecția este contagioasă cel puțin pe perioada episoadelor diareice, uneori chiar mai mult.
Infestarea cu această bacteria poate avea loc la copii nu doar de la alimente riscate, ci și din locuri din mediul de viață cum ar fi alți atingerea unor obiecte din grădiniță/creșă; poate fi vorba despre o răspândire de la o persoană la alta prin mâini murdare sau atingerea unor suprafețe murdare, înot în apă contaminată sau atingerea animalelor dintr-o fermă/grădină zoologică. Părinții pot evita contactarea bacteriei oferind celor mici lapte pasteurizat și asigurându-se că hamburgerii sunt bine preparați termic.
Tratament și complicații
Medicul poate recomanda un test a unei mostre de materii fecale pentru analiza în laborator prezneța acestei bacterii, iar testele sanguine pot fi recomandate pentru identificarea potențialelor complicații. Deoarece acest tip de analiză presupune un termen de 2-3 zile, tratamentul poate fi instituit uneori și în baza unui diagnostic prezumptiv.
Trebuie subliniat faptul că antibioticele nu sunt utile în tratamentul infecțiilor cauzate de bacteria E.Coli O157:H7, de fapt pot fi chiar dăunătoare. De asemenea, medicamentele antidiareice pot crește riscul de complicații și nu trebuie utilizate. Copiii care suferă de o infecție cu E.Coli trebuie să se odihnească cât mai mult posibil și să consume lichide din abundență pentru a evita deshidratarea. Cei care sunt deja deshidratați pot necesita internarea în spital în vederea administrării de lichide pe cale intravenoasă, iar cei care suferă de sindrom hemolitic-uremic pot necesită dializă pentru insuficiență renală și/sau transfuzii sanguine.
Cea mai des complicație cauzată de E.Coli în cazul copiilor este reprezentată de sindromul hemolitic-uremic. Simptomele acestuia includ o urinare cu frecvență scăzută, un aspect palid sau umflat al corpului, vânătăi inexplicabile, sângerare din nas sau din gingii, oboseală extremă și convulsii. Sindromul hemolitic-uremic poate prezenta potențial fatal și necesită tratament de specialitate.
Majoritatea copiilor își revin complet. În perioada de recuperare, copiii pot relua activitățile uzuale după ce 2 analize de materii fecale nu mai indică prezența bacteriei. Nu lăsați copiii să înoate în piscină sau să frecventeze un parc acvatic cel puțin 2 săptămâni de la dispariția simptomelor.
Citește și: Sindromul hemolitic-uremic la copii: sfatul specialistului
Modalități de prevenire pentru infecția cu E.Coli
Epidemiile de E.Coli au fost asociate unei varietăți de alimente, precum spanac proaspăt, hamburgeri, carne tocată, cârnați, alune de pădure, brânzeturi ambalate, salată mărunțită și aluat pentru fursecuri preambalat. Respectând normele de igienă alimentară putem să protejăm copiii de această infecție periculoasă: carnea trebuie gătită până ajunge la o temperatură de cel puțin 70 grade Celsius în cea mai groasă parte, orice suprafață care intră în contact cu carnea crudă trebuie temeinic curățată, sucurile și lactatele pasteurizate trebuie alese cu atenție, orice produs crud trebuie spălat bine înainte de consum.
Învățați-i pe cei mici despre importanța unei igiene corecte a mâinilor, în special după ce folosesc toaleta, mângâie animale sau se joacă afară și înainte de a mânca sau de a pregăti masa. Ar trebui să evite să înghită apă în timp ce înoată.
Surse:
www.webmd.com; http://kidshealth.org; www.foodsafetynews.com
Urmareste-ne pe Google News
