Cauze pentru care copilul nu merge
Dacă micuțul tău se dezvoltă normal în toate celelalte privințe, poate fi vorba despre faptul că nu a beneficiat de suficientă încurajare sau oportunități să meargă. Specialistul în terapie fizică Gay Girolami susține că analizează întotdeauna factorii familiali sau de mediu. Poți să descoperi că este vorba despre o familie cu adevărat ocupată, iar copilul petrece un timp îndelungat în premergător, prin urmare a învățat să se balanseze pe vârfuri. Atunci când ajunge la etapa de a sta în picioare se poate confrunta cu dificultăți deoarece mușchii trunchiului și al pelvisiului nu au fost suficient antrenați (motiv pentru care unii experți, inclusiv Academia Americană a Pediatrilor, nu recomandă premergătoarele).
Există și alți factori de mediu care trebuie luați în considerare. Sunt mulți copii care își doresc să meargă cu disperare, dar un copil care este cărat pretutindeni într-un rucsac sau într-un scaun de mașină și căruia i se înmânează tot ce își dorește poate să nu găsească motivația de a depune efort fizic.
Atât un tonus muscular scăzut (hipotonie), cât și un tonus muscular crescut (hipertonie) pot îngreuna procesul de mers. Dacă musculatura este subdezvoltată, copilul va întâmpina greutăți în găsirea echilibrului și controlul asupra gravitației deoarece membrele sale sunt moi. În situația opusă, dacă musculatura este supradezvoltată, iar anumite grupe musculare sunt hiperactive, poate să se confrunte cu membre rigide și să întâmpine dificultăți în susținerea echilibrului. În cazuri rare medicii identifică probleme ale șoldului atunci când un copil nu merge la timp.
Nu în ultimul rând, întârzierea mersului poate fi asociată cu probleme în dezvoltare precum dizabilitate intelectuală.
Sfatul specialistului
Profesorul de pediatrie din cadrul Universității McMaster, Peter Rosenbaum, cercetător expert în dizabilitatea copilului este de părere că unii copii sunt capabili să meargă la 10 luni, în timp ce alții la 16 luni sau ulterior. Calitatea mersului este uneori mai importantă decât vârsta sau abilitatea de a menține poziția bipedă, de exemplu un copil care mai mult merge de-a bușilea dar este activ va fi bine, în timp ce altul care merge dar este rigid prezintă motiv de îngrijorare.
De asemenea, este important ca așteptările să fie ajustate pentru prematuri. Mulți părinți uită să realizeze o corecție corespunzătoare pentru gradul de prematuritate al copilului. Astfel, un copil de 13 luni care s-a născut cu 8 săptămâni înainte de termen poate atinge pragurile în dezvoltare ale unui copil de 11 luni.
Fizioterapeutul pediatric Lisa Rivard sugerează să observi următoarele aspecte: dacă copilul își folosește în mod egal ambele părți ale corpului, dacă poate intra și ieși singur dintr-o poziție șezândă, dacă se târăște pe mâini și genunchi sau se mișcă folosindu-se de funduleț, dacă începe să se tragă singur pe lângă mobilă, dacă poate să țină greutatea corpului pe ambele picioare, cu picioarele lipite de podea în timp ce îi susții torsul. Toate aceste acțiuni reprezintă premise solide pentru a merge singur. De asemenea, poți încerca să cari mai puțin copilul în brațe și să încurajezi joaca în multe poziții și nivele variate; astfel contribui la dezvoltarea abilității de a schimba centrul de greutate, precum și de a dezvolta forță, echilibru, coordonare și încredere, extrem de importante pentru a învăța să meargă singur.
Tratament pentru un copil care nu merge
Primul pas pentru un copil care nu merge este reprezentat de o examinare medicală, inclusiv una neurologică și evaluarea reflexelor, posturii și a tonusului muscular. Medicul va lua de asemenea în considerare alte probleme în dezvoltarea copilului, precum limbaj, abilități motrice fine și abilități sociale. De obicei un mers întârziat nu apare din senin. Un copil care merge târziu probabil a stat în șezut târziu și a mers de-a bușilea târziu, așadar nu este primul prag în dezvoltare ratat. Din acest motiv trebuie privită în ansamblu dezvoltarea sa, în contextul celorlalte abilități.
Dacă medicul observă că are membre rigide sau moi, se poate să recomande consultul unui neurolog pediatru. În cazul în care există întârzieri și în alte aspecte, precum limbaj sau motricitate fină, se poate să recomande consultul unui pediatru specializat în dezvoltarea copilului. Dacă este identificată cauza, tratamentul poate varia de la terapie fizică pentru a îmbunătăți forța și flexibilitatea sau intervenție chirurgicală pentru a corecta problema fizică.
Există și situații în care medicul nu poate identifica o cauză clară pentru un copil care nu merge și în acest caz poate recomanda pur și simplu unele jocuri și perioade de joacă care implică încurajare și practică și faptul că trebuie să revii pentru un consult ulterior. Este posibil să ți se recomande și fizioterapie, ceea ce va permite unui profesionist instruit să monitorizeze îndeaproape progresul copilului tău.
În final, trebuie să știi că pentru majoritatea bebelușilor deprinderea mersului presupune aproximativ 1000 ore de practică din momentul în care pot sta singuri în piciaore. Nu uita faptul că dezvoltarea variază de la un copil la altul, în funcție de experiența și motivația sa și nu există doi copii la fel.
Citește și: Primii pasi ai bebelusului
Surse: www.babycenter.com; www.todaysparent.com; www.parenting.com
Urmareste-ne pe Google News
