Flixotide, de la bebeluș până la adolescent
Orice povestire are un început. Al nostru a avut loc în preajma vârstei fragede de numai 6 luni când, în urma unui episod de bronșiolită, ne-a fost recomandat de medic tratament cu aerosoli. Și cu sus-numitul Flixotide, pe atunci încă în vogă și încă pe rafturi. Fiind primul copil și, în mod evident, prima viroză respiratorie, habar nu aveam cum stau lucrurile cu privire la acest tip de tratament. Fie vorba între noi, nici nu știam că este posibil să inspiri un abur printr-o mască și să te faci bine. Prin urmare am purces la achiziționarea aparatului, cu răcnete și plânsete am chinuit copilul să îl fac bine (doar nu-și imaginează cineva că administrarea aerosolilor se poate face în pace și bună înțelegere la un sugar) și m-am convins că Flixotide-ul acesta este mană cerească. Concluzie confirmată și în anii următori, printr-o utilizare constantă, în decursul celor peste 150 de viroze respiratorii de care ne-am "bucurat" (nu cunosc cifra exactă, deși aș putea-o afla, pentru că aș fi privită de către majoritatea medicilor cu un scepticism greu de reprodus).
Pentru că băiețelul meu suferă de o hiperreactivitate bronșică (a se citi tușește de zici că-și scuipă plămânii - sec, din minut în minut), cele mai multe viroze respiratorii în cazul nostru se învârteau în jurul diagnosticului de traheobronșită. La vârste mici, unde marea majoritate a siropurilor nici nu pot fi administrate copiilor, aparatul de aerosoli în combinație cu tratamentul prescris de medic funcționează perfect. Din punctul meu de vedere, care îl folosesc de aproape 11 ani, este de mare ajutor și la vârste mai mari, atunci când siropurile de tuse nu au efectul scontat.
Citește și: Am un copil bolnavicios. Si tu?
Cu și despre Flixotide
Poate știți deja că acest medicament poate fi găsit pe piața farmaceutică sub 2 forme de administrare: inhalator și fiole pentru aparatul de aerosoli. Le-am folosit pe ambele, dar eficacitatea în cazul nostru a fost mult mai evidentă când am optat pentru administrarea sub formă de abur. Mă gândesc în mod logic că și durata efectivă în care acționează este mai mare decât în cazul inspirului din inhaler. Are o acțiune antiinflamatorie, în prospect fiind indicat pentru tratamentul astmului bronșic - reduce edemul și iritația de la nivelul pereților căilor aeriene mici din plămâni.
În urma unui episod diagnosticat drept bronșită astmatiformă, am ajuns la domnul profesor doctor Ioan Cernătescu, un medic extraordinar nu doar din punctul de vedere al cunoștințelor medicale, ci și al modul de abordare. Pentru cei care nu îl cunosc, este medic primar pediatru, profesor doctor specialist în Pneumologie Pediatrică, cu experiență de peste 45 ani, membru fondator al Institutului Român de Pneumologie, care poate fi găsit în cadrul IOMC. Această instituție este una dintre puținele în care se poate efectua o spirometrie (metodă de apreciere a funcției pulmonare) și copiilor de vârstă mică, cu rezultate corecte (din cauza faptului că un copil mic nu poate coopera corespunzător cu privire la indicațiile medicului ca spirometria să fie cât mai exactă). Domnul profesor mi-a explicat, cu multă răbdare, impactul pe care îl are administrarea de aerosoli asupra corpului. Deși s-a întâmplat cu mulți ani în urmă, informațiile pe care mi le-a oferit mi-au rămas bine întipărite în memorie. Pe scurt, niciuna dintre următoarele variante nu este benefică, pe termen lung, organismului fraged al copilului: adrenalină, Flixotide și dexametazonă. Cu sublinierea că cea mai dăunătoare este dexametazona. Deși este vorba de administrare sub formă de aburi (nu pe cale orală sau injectabilă), în timp se acumulează în organism și poate cauza probleme în dezvoltarea copilului.
Citește și: Tot ce trebuie sa stii despre traheobronsita
De ce se găsește atât de greu?
În prezent, majoritatea virozelor respiratorii sunt tratate cu ajutorul aerosolilor. Ceea ce nu este un lucru neapărat rău, atâta timp cât nu implică cele 3 substanțe menționate anterior. Totuși, fie dintr-o obișnuință a medicilor, fie dintr-o solicitare expresă a părinților, indiferent de gravitate, acestea au ajuns să fie prescrise. Dacă adrenalina și dexametazona încă se găsesc, cu Flixotide este o problemă care pare să persiste anual.
Cred că în urmă cu aproximativ 5 ani, în urma unui episod cu tuse din aceea îngrozitoare de care am vorbit, am ajuns să constat că în București nu mai există niciun strop de Flixotide. La nicio farmacie. Am mers pe firul logic și am sunat direct la importator, GSK, unde am avut noroc să găsesc un domn amabil care, înțelegându-mi disperarea, m-a ajutat indicându-mi farmacia lor directă de distribuție. Din acel moment, în fiecare an, am ajuns să mă aflu cel puțin o dată în imposibilitatea de a găsi pe piață Flixotide sub formă de fiole. Din nou am luat legătura cu GSK și chiar dacă nu m-au ajutat, cel puțin mi-au explicat ce se întâmplă: există probleme cu privire la vizele de publicitate. Anul acesta, un domn farmacist mi-a spus că se găsesște Flixotide, lunar, doar că se distribuie către farmacii în cantități foarte mici (1-2 cutii pentru o farmacie). Poate din cauza utilizării excesive, poate din cauze mai puțin cunoscute nouă, cert este că problema reprezintă o constantă chinuitoare pentru mulți părinți.
În consecință, cei care au cu adevărat nevoie, ajung să apeleze la următoarele variante: rugarea farmacistului să îl aducă prin curier din alt oraș (aici sunt necesare 2 aprobări: una din partea dirigintelui de farmacie care îl solicită și a doua din partea farmaciei de unde este adus - pot să nu fie de acord să renunțe la el) - subliniez că o singură farmacie am găsit să accepte această procedură, dar neavând acordul lor nu pot să îi numesc. O altă variantă, deși pare ciudată, este să apeleze la rețele de mame. Un fel de trafic de Flixotide. Sună periculos și ilegal, dar de fapt este destul de simplu: sunt mame care au rude sau prieteni prin alte orașe și aduc de acolo Flixotide. În general pentru copiii personali, dar, din spirit de solidaritate, ajută și pe altele. Eu recunosc că am apelat la ambele variante și am încercat să ajut, de câte ori am putut, pe alte mame aflate în aceeași situație. Din păcate, fiind tot mai greu de găsit, nu este exclusă nici varianta de a-l importa din străinătate (acolo sunt de obicei necesare mult mai multe avize și mai ales rețetă medicală pentru a intra în posesia sa).
Încă sper ca acest mister care planează în jurul prezenței Flixotide-ului în farmacii și să fie elucidat și mai ales rezolvat. Căci știu sigur că există mulți copii care chiar au nevoie de el. Și din păcate nici nu dispune de un echivalent.