„Mă uitam la el în timp ce ne aflam în ambulanță și îmi spuneam că nu va supraviețui”, își amintește Anna, mama micuțului Harry.
Când Harry a venit pe lume, Anna nu a reușit să îl alăpteze, dar medicii i-au spus că nu e un motiv de îngrijorare, pentru că nu toți se hrănesc din prima la sânul mamei.
Două zile mai târziu, încă se aflau în spital, când mămica a fost trezită de soțul ei, care era speriat.
„Mi-a spus că e rece și că nu se mișcă. L-am luat în brațe și am încercat să-l fac să-și revină, dar corpul său nu răspundea. Avea o privire fixă, care se uita în gol”, a mai povestit mama lui.
Cei doi au chemat ajutoare, iar acestea au constatat că bebelușul era într-o stare gravă, așa că l-au transferat la un spital mai mare.
„Ni s-a spus că are 50% șanse să supraviețuiască”, își amintesc părinții săi, care erau foarte speriați și se agățau de orice speranță puteau.
Harry a fost diagnosticat cu o boală metabolică rară, care nu-i permite corpului să descompună grăsimile și proteinele, iar printre efectele sale se numără probleme cardiace, convulsii, dizabilitate intelectuală, comă sau chiar moarte.
Din păcate, nu există tratament pentru această boală, iar după câteva luni în care Harry s-a luptat cu boala, părinților li s-a spus că dacă își doresc ca el să supraviețuiască cât mai mult timp, are nevoie de un transplant de ficat.
A fost pus pe lista de așteptare la vârsta de 12 luni, iar după un an mai târziu, a venit timpul să primească transplantul.
„Trăiam de pe o zi pe alta, nu știam cât va supraviețui sau dacă va supraviețui, așa că fiecare zi era o bucurie în aceeași măsură în care era o povară”, a mai spus Anna.
Totuși, puțin timp mai târziu, avea să gândească diferit.
Operația a reușit, iar starea de sănătate a celui mic s-a îmbunătățit considerabil.
„Acum poate să învețe lucruri noi, printre care limbajul semnelor și chiar să citească, dar și alte lucruri care nu erau posibile înainte. În plus, riscul de a face un atac de cord sau de a suferi o convulsie este foarte mic și în momentul de față, nu ne puteam dori ceva mai mult”.
În prezent, Harry are 4 ani și este un copil sănătos, cu excepția faptului că este mai sensibil în fața virușilor. El este nonverbal și se folosește de limbajul semnelor pentru a comunica, însă asta nu îl oprește. Și-a făcut deja mulți prieteni la grădiniță și în curând, va avea și un prieten acasă, întrucât mama sa încearcă, în prezent, să rămână însărcinată. Viitorul sună bine!
Dacă ți-a plăcut povestea lui Harry, te invităm să o împarți și cu ceilalți.
Surse foto: kidspot.com.au
Surse articol: kidspot.com.au