Atunci când copiii învață primele cuvinte urâte, primele înjurături, au tendința de a le folosi încontinuu, indiferent de context. Sunt și prichindei care știu că nu este bine să înjuri, sunt certați de părinți și folosesc cuvintele urâte doar acasă. Problema este cum reacționăm la astfel de provocări pe care cei mici ni le lansează aproape în fiecare zi.
Comportamentul copilului în public poate fi diferit de cel în privat, iar cei mici înțeleg acest lucru de la vârste foarte fragede. Practic, orice copil știe că nu este mare scofală să meargă prin casă dezbrăcat, dar ar fi o mare problemă dacă s-ar prezenta la locul de joacă fără hainele pe el.
Așa că, teoretic, dacă prichindeii sunt suficient de mari încât să discearnă diferența dintre a spune o înjurătură în public, unde pot fi judecați de cei din jur și a scăpa un cuvântul urât acasă, când se joacă un joc pe computer, atunci rămâne la latitudinea ta dacă îi permiți să folosească cuvintele urâte acasă sau nu.
Problema mare este că uneori copiii răspund la diferite emoții, fie ele pozitive sau negative, prin folosirea cuvintelor urâte acasă. Iar discernământul de care vorbeam nu-i împiedică să nu folosească astfel de cuvinte și pe stradă sau în situații care în mod normal ar scăpa un cuvânt urât.
Disciplinăm sau nu copilul când înjură acasă?
Fie că tolerezi sau nu înjurăturile acasă, a-ți disciplina copilul în cazul în care scapă un cuvânt urât pe gură este doar decizia ta pe care o vei lua singur/ă sau împreună cu partenerul/a de cuplu. Problema este că dacă îi permiți prea multe acasă, este posibil să refuleze și la școală, spre exemplu și să fii chemat/ă în cabinetul directorului școlii pentru folosirea cuvintelor urâte în timpul orelor.
Copiilor le place să întindă coarda și să treacă peste limite, de aceea își testează părinții cu orice ocazie. Alison Wilson, director la școala din Stratford, susține că micuții înjură de cele mai multe ori pentru că imită comportamentul părinților sau adulților, ori o fac din dorința de a fi acceptați în rândul colegilor sau prietenilor.
Cum să-i răspunzi copilului când înjură
Cum ții sub control limbajul copiilor?
Cuvintele urâte spuse de adulti sunt exprimate cu pasiune și entuziasm, de aceea copiii le folosesc și le includ în limbajul lor. Donna Whittaker, specialist în educație la Academia Big Blue Marbel, susține că „dacă am folosit cuvântul morcov la fel cum folosim un cuvânt urât, copiii, ori de câte ori s-ar lovi la picior sau ar avea o dificultate, ar folosi același cuvânt fără să țină cont de semnificația lui”. Experta încurajează părinții să se gândească de două ori înainte de a scăpa o înjurătură și să evite pe cât posibil cuvintele urâte.
De asemenea, unele cuvinte urâte pot fi înlocuite de alte cuvinte cu sens asemănător, dar care să nu fie privite de către societate a fi jignitoare sau problematice.
Când copiii înjură, caută atenție sunt prea frustrați sau încearcă să spună un cuvânt nou pe care l-au auzit?
Toate aceste situații sunt valabile în cazul copiilor de vârsta școlară și preșcolară. Dacă ți-ai auzit copilul înjurând, atunci ar fi bine să ignori ceea ce a spus și să ai o reacție cât se poate de calmă sau să nu ai nicio reacție. Evită contactul direct, evită să râzi, să te superi pentru că de cele mai multe ori copiii înjură din dorința de a primi atenție.
Sunt și situații în care copiii înjură din cauza frustrării sau a supărării, iar atunci părinții trebuie să reacționeze spunându-le lucruri de genul „Văd că ești foarte frustrat”, „Este în regulă să ai emoții, dar trebuie să le exprimi în cuvinte mult mai frumoase”.
Sunt și copii care înjură doar pentru că vor să audă cum sună noul cuvânt pe care l-au învățat, iar în această situație, părinții trebuie să corecteze cu multă blândețe pronunția și exprimarea acelui cuvânt, fără să-i dea prea multă atenție sau să râdă, pentru că în caz contrar copilul va fi încurajat să îl repete.
Ce sa faci cand copilul tau incepe sa injure
Ghid pe vârste al înjurăturilor copiilor
De regulă copiii încep să înjure de la vârste foarte fragede, mai ales dacă aud cuvinte urâte în rândul adulților care au grijă de ei, părinților sau mai ales al fraților sau surorilor mai mari.
Așadar, începând cu vârsta de 2 ani și până la 4 ani, copiii sunt prea mici să înțeleagă faptul că unele cuvinte nu sunt adecvate pentru a le exprima. Atunci este suficient ca părinții să le atragă atenția asupra faptului că acele cuvinte nu sunt permise în niciun fel de circumstanță.
De la vârsta de 4 ani, preșcolarii încep să folosească cuvinte sau injurii care dor, care ofensează, care supără ceilalți oameni fără a cunoaște adevărata semnificație a cuvintelor. Părinții trebuie să îi facă să înțeleagă că orice jignire adresată celorlalți le poate leza sentimentele.
Preșcolarii și școlarii știu deja ce înseamnă anumite cuvinte, anumite înjurături și au nevoie de explicații în ceea ce privește interzicerea folosirii acestora de către părinți.
La vârsta școlară deja copiii vorbesc așa cum își doresc în cercurile de prieteni, dar asta nu înseamnă că acasă sau la școală trebuie să le fie permis să folosească asemenea expresii sau injurii. Una din regulile fiecărei familii ar trebui să excludă înjurăturile, înlocuindu-le cu expresii de tipul „Mă simt foarte frustrat sunt mânios”, „Mi se pare că ești nedrept cu mine”, etc.
Este just faptul că nu putem preveni acest comportament al copiilor, nu le putem preveni înjurăturile, folosirea cuvintelor urâte în prezența noastră sau altor persoane la nesfârșit. Dar mai ales în primii ani de viață putem lua măsuri pentru ca prichindeii să nu folosească expresii înjurioase în public și să nu se facă ei înșiși de râs, să nu ne facă de râs pe noi ca și părinți și să nu își creeze un obicei din a jigni oamenii sau din a folosi cuvinte nepotrivite vârstei lor.
Surse foto: unsplash.com, pexels.com
Surse articol: scarymommy.com, raisingchildren.net.au