L-am cunoscut când eu aveam 27 de ani, iar el 53, printr-o pură coincidență. Eu nu am mai fost căsătorită niciodată și toate relațiile mele au fost mai mult pasagere. Se pare că nu mi-am găsit sufletul pereche până la el.
În plus, băieții de vârsta mea mi s-au părut întotdeauna imaturi și lipsiți de înțelegere de empatie. Iar dragostea trece prin stomac, toată lumea știe acest lucru…
El a mai fost căsătorit timp de 20 de ani dar s-au despărțit amiabil din cauze numai de ei știute… Nu am insistat niciodată în acest sens, să aflu adevărul, pentru mine trecutul e trecut. Nu a avut niciodată copii domnul meu, asta până m-a întâlnit pe mine.
Mi-a făcut „cadou” afacerea visurilor, excursii în Dubai și la Paris. Eu i-am oferit doi copii...
Voi fi absolut sinceră și cu certitudine voi fi judecată ca fiind materialistă. Poate că sunt, dar sincer țin foarte mult la soțul meu acum și nu stau cu el doar pentru bani. Visul meu a fost să dețin o brutătie-patiserie unde să coc pâine după rețeta bunicii și să fac celebra ei plăcintă cu spanac și ghiciți ce?
Acum sunt administrator al unei brutării unde coacem pâinea numai pe cuptor cu lemne tradițional la 15 kilometri de oraș. Avem constant comenzi de la magazine, de la restaurante, pentru că facem cele mai delicioase chifle. Avem chiar contract și cu un after school pentru produsele noastre de patiserie.
Să nu mai spun ce surpriză am avut în dimineața de Crăciun, când moșul meu sau Moș Crăciun, că nu i-am prins exact în fapt și nu știu care din ei mi-a lăsat un card cadou de 3000 RON. Am învățat că în această viață nu trebuie să fii celebru și nici putred de bogat ca să pleci în Dubai. Suntem deja la a patra vacanță în acest minunat loc unde am fost atât cu, cât și fără copii. Pentru că bineînțeles i-am oferit doi băieți frumoși, superbi, care acum au 6 și 8 anișori.
DA, sunt materialistă! M-am căsătorit din interes și nu regret nimic, dar am ajuns să îl iubesc
Deseori femeile care admit că au relații cu bărbați mai în vârstă sunt etichetate ca fiind materialiste, mai ales dacă fac și copii. Și de ce să nu fiu sinceră, într-un fel este adevărat. Dacă soțul meu nu mi-ar fi oferit toate aceste lucruri, nu știu dacă relația ar fi rezistat atât. Și nici eu nu provin dintr-o familie de condiție joasă, părinții mei amândoi sunt cadre didactice, unul cadru universitar, celălalt preuniversitar.
Este minunat să te trezești într-o dimineață și să auzi: „Hai Cătălina, fă-ți bagajul pune-ți câteva haine într-o valiză pentru că plecăm la Paris să cinăm în seara asta. Doar noi doi. Am aranjat să aibă cineva grijă de copii.”
Nici pe noi grijile nu ne-au ocolit, dar nu cele financiare ci cele legate de afecțiuni ale părinților, de perioadele în care copiii noștri au fost bolnavi și a trebuit să ne dedicăm lor trup și suflet.
Banii nu au fost niciodată o problemă și pot spune că un mod de viață fără grija zilei de mâine din punct de vedere financiar este liniștitor din multe puncte de vedere.
Am acceptat să mă căsătoresc cu soțul meu mai mult pentru avantajele financiare, dar cu timpul, văzând ce bărbat galant și dedicat este, învățat să-l iubesc cu adevărat.
El a fost cel care m-a ajutat să mă ridic din pat după fiecare dintre cele două operații de cezariană, m-a ajutat să mă schimb, să mă spăl. El este persoana care mă cunoaște în cel mai intim mod posibil, îmi știe și defectele și calitățile și mă acceptă exact așa cum sunt.
Nu vreau să sune a declarație de dragoste patetică doar pentru că soțul meu îmi oferă tot ce am nevoie atât eu, cât și copiii dar cu adevărat am ajuns să-l iubesc, să-l apreciez, să-l respect.
Nu am ochi pentru un alt bărbat și nu voi avea niciodată pentru că soțul meu este tot ceea ce își poate dori o femeie vreodată.
Surse foto: istockphoto.com, pexels.com, pexels.com
Cum ti s-a parut articolul? Voteaza!
Autorii nostri garanteaza autenticitatea textelor lor, in caz contrar, nu raspundem pentru faptele acestora.