Am plecat la vârsta de 24 de ani să muncesc pentru a-mi ajuta mama văduvă. Am descoperit că folosea banii de la mine pentru viciile ei și ale concubinului

Ceea ce am și încercat să fac. Să îmi sacrific tinerețea și să plec în țări străine având grijă de bătrâni bolnavi, uneori recalcitranți, cu boli psihice, care aruncau inclusiv cu scrumiera în mine, doar pentru a o ajuta pe mama văduvă să își achite ratele la casă, urmând ca apoi să trăim amândouă în pace și liniște în micul nostru cuibușor de Rai.

Doar că viața vrea să-mi arate și lucrurile mai puțin dezirabile.

La doar 24 de ani, atunci când alte fete termină facultatea, se mărită, fac copii, își încep masteratul sau un doctorat, eu am plecat în străinătate să am grijă de bătrâni, să îi asist cu ceea ce au nevoie, să îi așez în căruciorul cu rotile, să îi plimb, să le dau să mănânce și să-i șterg la gură.

Am făcut totul pentru ca mamei mele, rămasă văduvă de tânără, să nu îi lipsească nimic, să trăiască în confort și să ne permitem să achităm toate ratele la casa pe care începuse să o plătească cu tatăl meu. Din păcate, tatăl meu a fost răpus de un infarct fatidic care s-a petrecut pe stradă, în ore târzii din noapte și pentru că ghinionul a făcut ca nici un trecător să fie prin preajmă, medicii nu au mai putut face nimic pentru el.

Am renunțat la visul meu pentru a-i asigura mamei tot confortul...

După acest teribil moment, când aveam doar 20 de ani am trecut prin tot felul de încercări cu mama. Eu nu am mai putut să îmi continui studiile așa cum speram, să termin o facultate, ci m-am angajat la o televiziune locală, în speranța de a aduce un ban în plus în casă. Ce făceam la ce televiziune locală?

Nu eram reporter și nici prezentator (deși mi-aș fi dorit), ci făceam cafele, curățenie, ștergeam cu soluții speciale toate camerele video, laptopurile, calculatoarele, ecranele, lăsam totul în ordine pentru că a doua zi dimineață colegii mei să se întoarcă într-un mediu plăcut și curat.

Apoi le aducem masa de prânz cu ceea ce comandau fiecare de la un fast-food din apropiere, strângeam, duceam gunoiul, lucruril obișnuite pentru o …femeie de serviciu.

Nu m-am rușinat niciodată cu această titulatură deși știam că pot mai mult și începusem chiar Facultatea de Jurnalism la Universitatea din Galați pe care, dacă aș fi terminat-o, aș fi visat la o carieră în capitală.

Din păcate, absența tatălui meu m-a făcut să nu-mi duc la îndeplinire acest vis niciodată.

Fiindcă datoriile erau din ce în ce mai mari, iar eu din salariul meu nu mă descurcam să le plătesc, cu atât mai puțin să mă întrețin pe mine și pe mama care, fiind într-o depresie cumplită nu se mai putea aduna să mai meargă la servici sau măcar să aibă grijă de un copil în timpul ei liber contra cost, am decis să plec în străinătate.

Am plecat în străinătate ca badantă când alte fete terminau facultatea sau aveau copii

Știam să fac curat, îmi îngrijisem deja bunica pe la 18 ani, atunci când aceasta a avut nevoie de ajutorul meu, într-un sat îndepărtat, dar curat de munte, la țară, unde am încercat să îi ofer cele mai frumoase ultime zile posibile. Ca badantă se câștigă foarte bine în Italia. Sau cel puțin se câștiga.

Aveam suficient de mulți bani încât să îi trimit mamei mele să supraviețuiască, să plătească ratele, să-și permită să își cumpere și o haină din când în când, deși eu acolo eram țintuită în aceeași casă cu un bătrân 24 de ore din 24, cu doar o zi liberă pe săptămână.

Și de multe ori nici pe aia nu mi-o luam, pentru că nu aveam prieteni, nu aveam ce să fac într-un oraș străin, nu cunoșteam locurile, ci știam doar că în ziua mea liberă trebuia să-i mai trimit niște bănișori mamei.

Mă simțeam atât de împlinită că pot să ajut și eu cu ceva la bunăstarea familiei și că mama mea nu mai avea să mai sufere din cauză că nu avea cu ce să plătească și datoriile și ratele și să mănânce sau să își ia pastilele de depresie și de hipertensiune.

Notificări de executare silită de la bancă. Primul indiciu că mama făcea altceva cu banii munciți cu sudoarea frunții mele

Problema a intervenit în momentul în care am început să primesc notificări de la bancă pe email. Am fost amenințată chiar de reprezentanții băncii cu o executare silită dacă nu plătesc la timp ratele restante.

Ce restanțe??? Pentru că eu plăteam la timp totul, sau cel puțin așa presupuneam. Eu nu trebuia să am restanțe, ci după calculele mele, la ratele pe care le plăteam lună de lună creditul ar fi trebuit să fie plătit mai bine de jumătate. De multe ori puneam mai mulți bani decât ar fi trebuit în cont.

Din păcate, urma să am șocul vieții mele.

Am sunat-o pe mătușa mea, sora mamei mee, pentru a mă lămuri în acest sens, pentru că de ceva timp cu mama mea nu prea mai puteam să mai vorbesc la telefon. Oricum, bătrânul de care aveam grijă se cam îmbolnăvise de o demență senilă foarte puternică, devenise violent și nu suporta să mă vadă cu telefonul în mână. Și de câte ori sunam acasă mama fie nu răspundea, fie îmi spunea că îi este rău sau că doarme, ori că nu se simte prea bine din cauza depresiei.

Mama mea se „scălda” în alcool cu un domn care stătea cu ea din interes

Așa că într-o sâmbătă, când mi-am luat în sfârșit o zi liberă pentru a ieși să mănânc o înghețată în centrul orașului Torino, am sunat-o pe mătușa mea. Am întrebat-o ce se întâmplă cu mama, de ce nu mai răspunde la telefon. În plus, i-am spus că se întâmplă ceva ciudat pentru că banca îmi tot trimite decizii de executare silită, iar eu îmi plătesc ratele la timp. Atunci, mătușa mea a izbucnit în lacrimi. Nu mă gândeam niciodată să primesc o astfel de reacție din partea ei.

Mi-a spus că mama se încurcase cu unul din cei mai mari consumatori de alcool din sat care a reușit să o prindă mrejele lui, făcându-i complimente ori de câte ori se ducea la magazin. Apoi, încet-încet și mama a luat-o pe calea băuturii. A început să se prezinte la birtul din sat alături de domnul care îi furase inima și care se pare că o ajutase să uite de tata foarte repede.

La început, el o cinstea cu câte un lichior, dar ulterior beau amândoi cot la cot bere la halbă. M-am îngrozit și m-am cutremurat când am aflat asemenea grozăvie.

Deja mama se mutase cu acel bărbat cu un an anterior ca eu să primesc acele mesaje de la bancă, deci bănuiesc că trebuia să îl întrețină și pe el și viciul lui și nu-și mai permitea să plătească ratele așa cum ar fi trebuit.

Așa că am avut surpriza să aflu că aveam foarte puțin plătit la bancă, amânări peste amânări solicitate chiar de mama și un tată vitreg alcoolic despre care eu nu știam nimic. Timpul a trecut foarte repede în acele două săptămâni în care nici nu am mai sunat-o pe mama și nici ea nu s-a sinchisit să mă sune, dar mi-am pregătit un concediu după doi ani, am vorbit cu băieții bărbatului de care aveam grijă și mi-au dat o săptămână liberă pentru a mă întoarce în țară.

În loc să îmi îmbrățișez mama după doi ani în care nu am văzut-o, am țipat la ea pentru că era beată

Ce șoc a avut mama când m-a văzut, dar ce șoc am avut eu când am văzut în ce cocină locuia. În ce hal ajunsese munca lui tata de o viață, munca la care amândoi au trudit câțiva ani și pe care eu m-am chinuit cu sudoarea frunții și uneori cu nopți pline de lacrimi să o întrețin și să o obțin pe numele nostru.

Visam să locuiesc împreună cu mama în acea casă, să stăm liniștite, eventual eu să-mi găsesc pe cineva, iar ea să mă ajute în cazul în care aveam să aduc pe lume un copilaș sau doi.

Totul s-a năruit când i-am văzut dormind unul pe canapeaua din hol, iar celălalt în patul pe care îl montasem în salon, la sosirea mea. Sticle peste tot, mâncare stricată, nimic nu mai era de recunoscut. Am așteptat să se trezească și speram să mă trezesc și eu din coșmarul în care intrasem și atunci când m-a văzut, mama a țipat din toți rărunchii.

„Ce cauți aici, Andreea? Vai, n-am apucat să fac și eu curățenie. Uite chiar voiam să-ți vorbesc despre Costică el este... Mă ajută prin curte la...” A bâlbâit ea câteva propoziții deloc inteligibile și am răbufnit în prima propoziție pe care am scos-o pe gură atunci când mi-am revăzut mama după atâta timp plecată în străinătate.

Mă așteptam să o îmbrățișez, să ne curgă lacrimi pe obraz și să o pup atunci când o văd, dar nu am putut decât să zic: „Ce ai făcut? Ce caută omul ăsta aici? De ce nu ai plătit ratele? Banca urmează să ne ia casa, tu știi? De cât timp bei și mai ales cât bei? Ce este cu toate sticlele astea de bere aici?”

Am văzut că mama s-a simțit rușinată de reacția mea și aducându-mi aminte de relația bună pe care am avut-o amândouă am decis să mă opresc. Cu concubinul mamei nici n-am discutat, i-am spus doar să plece și să nu se mai întoarcă. Așadar, acea săptămână de concediu s-a transformat într-o lună.

Am decis apoi să rămân de tot acasă pentru a o ajuta pe mama să se facă bine, să se recupereze din aburii alcoolului care îi încețoșau mintea și pentru a mă asigura că munca lui tata nu a fost în zadar.

Mi-am luat un job mai bine plătit, sunt îngrijitoare la o grădiniță cu program prelungit pentru că iubesc să am grijă de persoanele fără ajutor și în timpul liber mă ocup de doi copilași gemeni pe care îi învăț limba italiană pe care deja o știu la nivel conversațional.

Mama a renunțat foarte repede la alcool pentru că am insistat eu, iar domnul Costică și-a făcut o nouă cucerire la birtul din sat. Totul e bine când se termină cu bine, nu-i așa? Dar cu ce preț?