De ce se dau bebelusii jos din pat
Exista o serie de probleme cu somnul care pot aparea ca modalitate de a va mentine aproape in preajma orei de somn. Inca de la varsta de 9 luni, copiii pot incepe sa manifeste o anxietate de separare (apare si in jurul varstei de 18 luni si de 2 ani) sau terori nocturne, prin urmare ar putea dori sa ramana langa voi in timpul somnului. Daca discutiile in contradictoriu pentru odihna apar ca urmare a unei schimbari semnificative sau pierderi in viata copilului, anxietatea de separare poate reprezenta un semn ca cel mic experimenteaza un oarecare stres/anxietate, prin urmare trebuie sa incercati sa reduceti orice factor perturbator din viata sa, chiar si sa discutati cu un specialist daca copilul pare foarte speriat/anxios cu privire la perioada noptii sau la separarea de voi.
Daca tocmai ati trecut de la patutul de bebelus la un pat de copil, aceasta tranzitie desemneaza o alta cauza a motivului pentru care bebelusul se da jos din pat. Atat asternuturile diferite, cat si patul nou constituie niste praguri in dezvoltare, respectiv modificari semnificative pentru un copil.
Un alt motiv pentru care bebelusul poate sa doreasca sa paraseasca patul poate fi reprezentat de plictiseala pe care o resimte cu privire la ora culcarii; parintii nu se mai joaca cu el, prin urmare ce l-ar putea impiedica sa li se alature? In plus, adesea chiar parintii perpetueaza obiceiul raspunzand la cereri cu o noua poveste, inca o imbratisare, putin mai multa atentie.
Acest obicei de a se da jos din pat este desemnat drept sindromul jack in the box, pentru unele familii reprezentand un fenomen pe termen scurt, in timp ce pentru altele se perpetueaza pe durata mai multor ani.
Citeste si: Cum sa treci de la patul de nou-nascut la cel de om mare
Sfaturi pentru ca bebelusul sa nu se mai dea jos din pat
Stati putin in pat cu bebelusul in primele zile: in cazul in care este vorba de o tranzitie de la patut la pat, poate ajuta sa stati la inceput cu cel mic pana adoarme, apoi pana finalizati ritualul de culcare si sa plecati ulterior.
Stabiliti un program: uneori cel mic se da jos din pat la fiecare 10 secunde pur si simplu pentru ca nu este obosit. Acordati putina atentie rutinei sale zilnice, se poate ca ora de culcare sa fie prea devreme. Daca inca doarme dupa-amiaza, ora de somn nu ar trebui stabilita mai devreme de ora 7 sau 8, iar intervalul dintre reprizele de somn sa fie de cel putin 5 ore. Exista dimpotriva posibilitatea ca cel mic sa nu doarma deoarece este de fapt suprastimulat. Verificati obligatoriu sa fie bifate toate activitatile pentru ziua respectiva (nu ii este sete, a facut 
pipi, s-a spalat pe dinti etc.).
Stabiliti o rutina pentru ora de culcare: o asemenea rutina va face minuni si va va ajuta sa-l faceti pe cel mic sa inteleaga ca este momentul sa se linisteasca si sa mearga la culcare. Asigurati-va ca rutina nu este prea lunga (15-30 minute) si ca nu este prea stimulanta (fara glume/jocuri energice, nici vizionarea televizorului care s-a constatat a avea efect suprastimulant); cel mai adesea cititul unei carti este suficient. Si repetati rutina in fiecare seara, in camera unde cel mic doarme. Unii parinti gasesc utila aromaterapia, respectiv folosirea uleiului de levantica si/sau de musetel (in baie, ca masaj sau ca infuzie). Trebuie sa urmariti si alimentatia (unele produse au efect energizant); calciul are un efect de linistire, de aceea laptele caldut inainte de culcare este perfect la orice varsta.
Luati in considerare sa apelati la usa in caz de nevoie: in unele situatii veti dori sa alinati copilul si sa-l faceti sa se simta in siguranta. Insa cel mai adesea comportamentul de a se da jos din pat constituie o problema de disciplina. Asadar consecinta trebuie sa fie una imediata, in caz contrar orice intarziere ii va reduce eficacitatea; puteti lasa usa dormitorului deschisa daca bebelusul ramane in pat si o inchideti cate putin daca se da jos din pat.
Apelati la revenirea in liniste in pat: celor mici le place sa va testeze limitele, prin urmare puteti incerca sa il duceti in liniste inapoi in pat, sa il inveliti si sa plecati. Este important sa faceti acest lucru intr-o maniera cat mai putin distractiva, chiar daca in prima noapte ajungeti la 50-100 drumuri; fara amenintari, targuieli si discutii. Astfel il veti descuraja sa repete incercarile de a se da jos din pat. Pentru situatiile in care copilul vomita ca urmare a unei stari autoinduse de suparare, il puteti curata in liniste si il puteti duce inapoi in pat. Este important sa va pastrati cumpatul, rezistati tentatiei de a va enerva sau de a ceda la santaj sentimental. Poate fi de ajutor montarea unei lampi de veghe pentru a-l linisti. Constanta este cheia reusitei deoarece metoda de dezobisnuire nu va functiona dupa o singura noapte. De altfel, specialistii recomanda ca indiferent ce metoda alegeti, sa o urmati cel putin timp de 2 saptamani. Laudati copilul a doua zi pentru un comportament pozitiv, pentru ca nu s-a mai dat jos din pat si eventual oferiti-i mici cadouri, nu consistente. Este esential sa nu inchideti copilul in dormitor deoarece acest lucru poate fi interpretat drept pedeapsa sau chiar poate speria unii copii.
O ultima solutie poate fi reprezentata chiar de o portita despartitoare; il veti impiedica astfel sa mearga prin casa nesupravegheat.
In final, trebuie subliniat faptul ca acest comportament poate ascunde o problema mai serioasa cu somnul; daca se da jos din pat in mod constant, se trezeste de mai multe ori pe noapte, nu doarme bine si se trezeste devreme, cel mai probabil trebuie sa il invatati sa adoarma si sa ramana adormit in mod independent.
Citeste si: Patutul copilului Versus Patul parintilor
Surse:
www.rookiemoms.com; http://alphamom.com; www.supernanny.co.uk; http://raisingchildren.net.au; www.netmums.com
Urmareste-ne pe Google News
