Totul despre febra la copii și virozele de sezon cu Dr. Adyna Zelenac, #SuperMedic pediatru în Enayati Medical City

Membră a echipei Enayati Medical City, doamna doctor Adyna Zelenac, medic pediatru cu experiență de peste 25 ani, a acceptat să răspundă la numeroase întrebări și să vină cu sfaturi binevenite pentru gestionarea virozelor respiratorii la copii în cadrul emisiunii live „Tu întrebi, #SuperMedicii răspund: Febra la copii și virozele de sezon”.

Cum ați procedat când unul dintre copiii dvs. era răcit? Foloseați și remedii naturiste?

Dr. Adyna Zelenac: „În legătură cu remediile naturiste, depinde pentru ce, depinde de vârsta copilului. Trebuie să ținem cont că remediile naturiste sunt bazate pe diverse combinații de plante, de vitamine, de oligominerale, de uleiuri esențiale. 

Când copilul este mic are o sensibilitate mai mare în a dezvolta alergii. De aceea, atunci când am un preparat naturist pe bază de plante, trebuie să mă gândesc bine dacă să îl administrez sau nu, în funcție de context. Spre exemplu, la remediile naturiste pentru febră, pot să includ apa. Hidratarea este foarte bună, cu ea trebuie să începem.

Dacă vreau să apelez la alte remedii naturiste pentru febră, există și uleiuri esențiale pe care le folosim diluate cu apa. Acestea pot să irite pielea copilului, să provoace erupție sau, dacă au miros foarte puternic, pot da tulburări de respirație.

Pentru stările de răceală și pentru febră există diverse ceaiuri. Trebuie să știu dacă pot să-i administrez acel ceai copilului. De exemplu, pot să administrez ceai pe bază de soc, de tei. 

Sau pot să folosesc extractele cu ghimbir și lămâie. Însă nu pot să administrez copilului sub vârsta de 1 an ghimbir sau extract de soc. Nu pot folosi uleiuri aromatice pe tegument, care oricum suferă o vasodilatatie când copilul este febril.

Rămân sigure, ca remedii naturiste, administrarea de lichide sau ceaiuri, cum ar fi ceaiul de mușețel spre exemplu, dar la temperatura camerei și dacă copilul este obișnuit să bea ceaiuri. Hidratarea rămâne de bază.”

Sunt eficiente șosetele cu oțet în reducerea febrei sau e doar un mare mit?

Dr. Adyna Zelenac: „Șosetele cu oțet pot avea un efect fizic în ceea ce privește febra: să răcească suprafața corpului. Pentru ca o metodă fizică să fie eficientă, trebuie să răcoresc o suprafață corporală mai mare. 

Pe de o parte, dacă pun șosete cu oțet, ele ar fi eficiente în condițiile în care extremitățile sunt calde. Oțetul trebuie să fie bine diluat. Am întâlnit cazuri de arsuri la copilul cu febră care a avut șosețele cu oțet. 

Pe de altă parte, aburii de la oțet pot să deregleze ritmul respirator, de exemplu să-l facă pe copil să tușească, să accelereze respirația, ceea ce nu e de dorit. Oricum, în timpul febrei, respirația este mai rapidă, fiind tot o modalitate de a răcori corpul.

Dacă ar fi să aleg șosetele cu oțet, aș spune „nu”. Aș alege însă împachetările hipotermizante cu un prosop mare de baie, udat cu apă la temperatura camerei. Prosopul se stoarce, se învelește copilașul pe toată suprafața corpului, iar peste el adaug un prosop uscat. Las copilul să stea așa cam 15 minute. După acest interval ud prosopul, îl schimb, iar îl adaug. Ca să fie eficient, ar trebui să am 3-4 schimburi de acest fel, iar totul să dureze aprox. 1 oră. 

Altă variantă la șosetele cu oțet, la sugarul mai mare sau la copilul mai mare, ar fi o băiță cu apă la temperatura de 37 de grade.”

Să ajutăm mamele să explice copiilor ce este febra. Cum să le explicăm acest fenomen celor mici pe înțelesul lor ?

Dr. Adyna Zelenac: „Febra este un simptom care ne arată că în organism există o inflamație, cel mai frecvent dată de agenți patogeni. 

Copilul anunță într-un fel febra. Dacă este vorba despre un sugar sau despre un copil mic, spre exemplu începe să se agite în timpul somnului, respirația este mai accentuată. Copilul mare poate să anunțe febra spunând, de exemplu, că îl doare capul, că îi este greață sau să fie o vărsătură.

Există, în cazuri rare, posibilitatea ca febra să debuteze cu o convulsie febrilă și pe urmă să văd imediat că temperatura crește.

Ce explic eu copilului, când are febră: „Mami, te-ai încălzit, vedem de unde nu te simți bine. Trebuie să iei niște siropuri. Hai să facem să-ți fie bine.” 

Când e vorba de copilul mare, de la 2 ani și jumătate- 3 ani, îi spunem: „Ai făcut febră, te-ai încălzit, s-a încălzit corpul și de aceea nu te simți bine, pentru că ești puțin bolnăvior.”

Cum măsuram corect temperatura copiilor? Sunt eficiente termometrele digitale?

Dr. Adyna Zelenac: „Înainte să facem o măsurătoare, ar trebui să avem niște repere pentru ceea ce înseamnă temperatură la copil. Trebuie să știm că există o diferență de valoare maximă a temperaturii corpului, în condiții normale, la sugarul mic, la copilul mic, la copilul de 4 ani, la adolescent. 

Există mici diferențe cu privire la valoarea maximă normală a temperaturii corpului. Sugarii mici au o temperatură a corpului ceva mai ridicată decât sugarul mare sau copilul de 2 ani.  Pe de altă parte, termoreglarea are o mică inerție, se face un pic mai greu.

Când măsurăm temperatura corpului, trebuie să știm că acel copilaș a fost într-o încăpere cu temperatură de confort: 21-22 de grade Celsius. Dacă este vară și este mai cald, automat temperatura corpului va fi mai ridicată.
În funcție de țesutul adipos, de ora la care măsurăm sau după activitate fizică, corpul are anumite variații de temperatură. De exemplu, după-amiază și seara vorbim de o temperatură mai ridicată a corpului. După efort fizic, vorbim tot de o temperatură ceva mai ridicată a corpului. 

Temperatura se referă la temperatura organelor interne. Corpul nu are aceeași temperatură în diferite regiuni. 
În funcție de vârsta copilului se pot alege anumite modalități de a măsura temperatura și de a monitoriza evoluția acesteia. Astfel, la sugarul mic și la copilul până în 2 ani, este de preferat termometrul intrarectal. 

La copilul mai mare, de la 1-2 ani, am mai întâi referința intrarectală și după aceea pot să mă ajut cu temperatura măsurată la frunte. 

La copiii de la 4 ani în sus și la adolescenți, iau temperatura axilar.

Oricum, există o diferență, cam de o jumătate de grad, între temperatura măsurată intrarectal și cea măsurată la frunte.”

De ce este important sa reducem febra copilului? Ce complicații pot apărea? Când devine febra periculoasă?

Dr. Adyna Zelenac: „În primul rând, febra solicită organismul, dă o stare de disconfort, crește ritmul cardiac și pe cel respirator, poate să dea inapetență, să favorizeze vărsăturile. 

În funcție de vârsta copilului, există riscul de a apărea convulsiile febrile. În general, la sugarul de peste 6 luni și până la vârsta de 5-6 ani, este perioada în care există riscul de astfel de convulsii. Este important să scădem febra. Cu cât durata acesteia este mai mare, cu cât scade mai greu, este și un risc mai mare de a apărea convulsia febrilă.”

Cum scadem febra la copii

Febra poate fi și un simptom al altei boli, nu neapărat un semn de răceală sau de gripă? 

Dr. Adyna Zelenac: „Bineînțeles. De exemplu, Și bolile digestive pot da febră, și insolația, și bolile autoimune. Febra ne atenționează că se întâmplă ceva.

Frecvent la copii poate să fie febră și nimic altceva. Trebuie să mă impacientez în următoarele cazuri:

• La copilul de peste 2 ani dacă febra durează 3 zile;
• La copilul mai mare de 4 ani dacă febra durează deja de 4-5 zile.

Trebuie să mă apuc să fac investigații, să caut indicii de boală care pot da febră. Spre exemplu, poate fi vorba despre o infecție urinară, despre o bacterie în scaun etc.

Poate fi și situația în care febra să apară după ce aparent o boală s-a vindecat, de exemplu cum este cazul copiilor în colectivitate, care au avut simptome respiratorii, inițial fără febră. Când aparent s-au remis simptomele, apare iar febra.

E bine ca boala să debuteze cu febră și ulterior să nu mai apară. Febra este bună pentru a ajuta organismul să distrugă virusuri sau bacterii.”

Să facem acum un mic ghid pe vârste. Cum gestionăm febra în funcție de vârsta copilului? Când este cazul să ne adresăm medicului pediatru în situații de febră?

Dr. Adyna Zelenac: „Febra cu valoare de peste 38 de grade, care apare în primele  3 luni de viață ale copilului, este considerată urgență medicală și are indicație de internare pentru monitorizare. 

Antitermicele pe care le putem folosi pentru copiii sub vârsta de 3 luni sunt limitate. Folosim paracetamolul și de la vârsta de 3 luni ibuprofenul. Rămân și metodele fizice de scădere a febrei. Dau un preparat pe bază de paracetamol, eventual împachetări și merg la spital.

Temperatura care apare la sugarul de 6 luni e mai ușor de gestionat pentru că pot să dau atât ibuprofen, cât și paracetamol și pot să fac și împachetări. Dacă însă continuă cu temperatură să zic o zi și în ziua următoare temperatura depășește 38,5, iar copilul este mai somnolent, nu mănâncă sau apar alte simptome, clar mergem la consult medical.

Dacă temperatura sugarului de 6 luni sau de 1 an se apropie de 39 (de la acest prag este vorba despre febră înaltă), îi dau antitermicul, aștept să intre în circulație și merg la consult la medic. În funcție de tipul de antitermic pe care îl aleg, dacă are stomacul gol sau dacă este nemâncat, medicamentul începe să acționeze mai repede sau mai târziu. Trebuie să știu că efectul antitermicului nu apare imediat. Pe stomacul gol spre exemplu, preparatele pe bază de ibuprofen încep să-și facă efectul în aprox. 30-40 de minute. Supozitoarele pot fi mai eficiente întrucât scad mai repede febra.

Îi dau antitermic și dacă este temperatură mare, de 39-40, indiferent de vârsta copilului mă ajut și de metodele fizice: împachetări, duș, băiță.

La copilul mai mare, de 2 ani, dacă febra este moderată, până în 39, și nu are alte simptome, pot continua să administrez antitermice acasă și să merg la medic a treia zi dacă văd că tot continuă febra.

Excluzând valorile de peste 39, de 40 sau chiar peste 40, la copilul de 4 ani, fără alte simptome, pot să gestionez o febră considerată ca reacție normală 4 zile, acasă. Dacă febra este însoțiță de alte manifestări, cum ar fi dificultăți în respirație, erupții pe piele, vărsături, copilul nu se hidratează, extremitățile sunt reci sau albăstrui/palide, indiferent de valoarea temperaturii îi dau antitermic și mă prezint la medic.

Gestionarea febrei acasă depinde de vârsta copilului, de valoarea temperaturii, de alte manifestări care însoțesc febra.”

Care sunt cele mai frecvente viroze în această perioadă a anului?

Dr. Adyna Zelenac: „Cum începe să se schimbe regimul termic, cum încep să se reia activitățile în colectivitate, încep virozele. Cele mai comune și mai ușor de gestionat sunt răcelile: un virus ce se localizează în nas, care dă sau nu febră. 

În funcție de vârstă, pot apărea și laringitele, bronșiolitele, pneumoniile virale. 

O viroză, dacă are mai multe localizări, dacă trenează sau este mai zgomotoasă, deschide calea unei suprainfecții bacteriene. Pornim de la o rinofaringită, copilul a trecut cu bine peste ea, dar intră în colectivitate și poate face, spre exemplu, otită (cea mai frecventă complicație după rinofaringită). 

O să înceapă și sezonul de gripă.”

Ne puteți ajuta să facem o comparație între răceală, gripă și Covid?

Dr. Adyna Zelenac: „Când ne referim la răceală, înseamnă o febră mai ușoară, nas înfundat, secreții nazale apoase, jenă în gât și tuse. Copilul are un comportament ca de obicei. 

Dacă ne referim la gripă, în general formele de gripă merg cu febră mai înaltă, cu astenie, plâns necontrolat (de exemplu, plânge din cauza durerilor musculare). Simptomele respiratorii pot fi mai zgomotoase: o tuse iritativă, accese de tuse urmate de vărsătură.

În caz de Covid, se poate spune că există mai multe forme de Covid, inclusiv cea care mimează o răceală ușoară. Nu putem să știm cu exactitate despre ce este vorba decât dacă facem un test. De asemenea, există forme ale Covid-ului caracterizate prin prezența unei laringite, cu evoluție rapidă. În plus, se poate manifesta ca o bronșiolită, ca o pneumonie. Există și otite sau fenomene digestive asociate Covid.

Dacă există o răceală care durează de mai bine de 7 zile sau dacă apar alte simptome, este bine să facem un test rapid de gripă și de Covid pentru un diagnostic clar și pentru un tratament antiviral.”

Este în continuare Covid-ul periculos pentru copii sau și-a mai pierdut din putere?

Dr. Adyna Zelenac: „Nu mai sunt atât de multe forme grave, dar din păcate nu ai cum să știi ce formă face copilul. Acum însă știm cum se gestionează situația, pas cu pas.”

Când devine periculoasă o gripă?

Dr. Adyna Zelenac: „Când provoacă pneumonie. Aceasta se manifestă cu menținerea temperaturii ridicate, cu accese lungi de tuse, cu dispnee, cu respirație șuierătoare, cu lipsa hidratării. Complicațiile de la virusul gripal sunt pneumoniile sau suprainfecția bacteriană.”

Ne ajută suplimentele de vitamine să prevenim aceste viroze? Dacă da, care ar fi aceste vitamine?

Dr. Adyna Zelenac: „Vitaminele pot ajuta, însă nu înlocuiesc o alimentație echilibrată. Cele pe care le asimilăm din alimentație intră mult mai repede în circulație și se utilizează mai bine. Suplimentele de vitamine ajută pentru că întăresc organismul, mai ales la copiii cu istoric de boli recurente, cu grupă ponderală deficitară, cu diete restrictive, dacă vin după o convalescență. Putem apela la ele. Obligatoriu au în compoziție vitaminele C și D. De asemenea, mai pot avea zinc, vitamine B, magneziu și combinații de plante.”

Se dă vreodată antibiotic ca tratament pentru virozele specifice sezonului rece? 

Dr. Adyna Zelenac: „Se dă antibiotic dacă am dovadă clară că viroza este suprainfectată. Virusurile nu se tratează cu antibiotic. Dacă am suspiciunea de suprainfecție bacteriană, de exemplu dacă am o viroză pe o formă de bronșiolită sau de traheobronșită și reapare febra, iar tusea devine mai frecventă, starea generală se modifică, sunt indicii că putem folosi antibiotic.”

Vin acum către dumneavoastră cu o ultimă întrebare și profit din nou de faptul că sunteți mamă. Care sunt cele 3 reguli pe care le-ați respectat mereu în ceea ce privește răcelile copiilor dumneavoastră?

Dr. Adyna Zelenac: „Orice mamă ajunge să-și dea seama și instinctiv, și lovindu-se de anumite situații, de ceea ce trebuie să facă. Dacă vorbim de primele reguli pentru o răceală, ne referim la:

• Hidratare;
• Încăpere cu temperatură de confort;
• Monitorizarea febrei.

Se tratează mucișorii cu apă de mare, prin aspirat, nu las copilul să rămână cu nasul înfundat. Regulile ar fi: tratamentul simptomatic, hidratarea, încăperea de confort și să stea acasă câteva zile.”

Mulțumim doamnei doctor Adyna Zelenac și Enayati Medical City

Enayati Medical City este un Oraş Medical cu suflet, primul ecosistem medical din România, bazat pe inovaţie, empatie şi parteneri medicali de elită. Un complex ce ridică standardele actuale prin integrarea armonioasă a două spitale, împreună cu un centru rezidenţial premium pentru seniori şi o policlinică cu peste 60 de cabinete. Sub deviza „Pentru tine și familia ta, așa cum trebuie”, în policlinicile Enayati Medical City consultă peste 100 de #SuperMedici acoperind toate specialitățile necesare îngrijirii medicale, cu un focus deosebit pe nevoile medicale ale mamei și copilului.