Atleta de 34 de ani își petrece weekend-urile alăptându-și fiica, apoi trăgând fermoarul salopetei de ciclism și coborând pantele pe bicicleta ei cu o viteză ce poate depăși 100 de kilometri la oră. Rachel, cunoscută ca ”regina coborâtului la vale” își dorește să fie un exemplu pentru toate femeile care cred că a deveni mamă înseamnă a renunța la carieră, mai ales că pentru ea este o adevărată pasiune: s-a apucat de ciclism BMX la 8 ani și de ciclism montan la 11 ani.
”Nu m-am lăsat de sport nici când eram însărcinată și când le-am spus sponsorilor am precizat că nu îmi doresc să fie un lucru negativ faptul că sunt însărcinată. Aud deseori că un copil este capătul de linie, finalul de carieră, iar eu nu vreau asta. Le poți face pe amândouă.”, spune Rachel.
Cu câteva săptămâni în urmă Rachel a concurat la Campionatul Mondial UCI din Elveția în dorința de a deveni cea mai medaliată ciclistă montană a lumii. A terminat pe locul 6, ceea ce înseamnă doar că are numai 39 de titluri mondiale, adică mai are nevoie de încă 3 pentru a depăși recordul. A fost prima cursă la care a participat în ultimii 3 ani, de când s-a rănit la picior în 2019, apoi a născut-o pe fiica ei, Arna, în luna august 2021.
”Am intrat din nou în concursuri și este important pentru psihic să îți oferi posibilitatea de a face asta, chiar dacă ești mamă. Este minunat să fiu mamă, nu vreau să pierd nimic din această aventură, așa că le fac pe amândouă. Clar este greu pentru femei să aleagă. Nu vrei să pierzi nimic din etapele copilăriei, dar nici să renunți la carieră. Trebuie să găsești un echilibru. Echilibrul tău.”, spune atleta.
Jobul ei nu este unul tipic, de la 9 la 6. Antrenamentele presupun urcarea unui deal cu bicicleta în spate, deci trebuie să ai o condiție fizică perfectă. Și apoi coboară la vale cu viteze de peste 70 de kilometri la oră, evitând roci, copaci, gropi, în curse infernale de câte 5 minute. ”Accidentele sunt inevitabile. Adrenalina produce dependență, dar totul este calculat. Mă antrenez mult și totul este foarte precis. Este o senzație uimitoare, simți că trăiești la maxim. Îmi oferă încredere în mine, în ceea ce pot să fac. Este o senzație uimitoare.”, povestește Rachel.
Citește și: Viața de mamă: filmată cum, în timp ce alăptează, își salvează gâsca de un vultur
La concursuri Rachel o ia pe fiica ei mereu cu ea și încă o mai alăptează. Spune că generațiile noi de atleți nici măcar nu clipesc când o văd că își alăptează copilul și spune că ea este ”vocea părinților”, însă cei mai în vârstă încă mai au reticențe. ”Sunt tare mândră de mine că m-am întors în competiții și că reușesc și să o alăptez. Cred ca este important ca maternitatea să fie văzută în toate aspectele și gloria ei. Ea trebuie normalizată și nu judecată. Poți să fii o mamă care alăptează și să muncești, indiferent de natura muncii tale. Indiferent ce decizi ca mamă, să te întorci la muncă sau nu, este doar decizia ta și nimeni nu trebuei să te judece și nu trebuie să te simți vinovată pentru ceea ce decizi. Pentru că și a fi numai mamă este al naibii de greu. Nu este varianta mai ușoară deloc.”, spune Rachel, care a fost votată în 2005 de Times, Atleta Anului.
Vezi această postare pe Instagram
Surse foto: instagram.com/rachybox/
Surse articol: Daily Mail, The Mirror, Instagram