Acești bani erau folosiți, în mod normal, pentru a cumpăra diferite consumabile sau echipamente pentru sala de clasă, ori în condițiile în care școala se desfășoară, în această perioadă, online, mulți părinți consideră că fondul clasei nu își mai are rostul.
„Să înțeleg că se strâng bani pentru fondul de clasă? Pentru ce?”, este reacția unui părinte. „Și eu aș dori să știu pentru ce se strâng acești bani”, întreba un alt părinte nedumerit. Răspunsul pe care îl primesc este: „Pentru hârtie xerox și pentru ce a mai cerut doamna la început”.
Un alt argument a fost că, înainte să se închidă școlile, alți părinți apucaseră să dea câte 100 lei și prin urmare, ar trebui să contribuie și ceilalți. „Ca să îi avem la fondul clasei, așa am discutat la începutul școlii. Nu știam că o să fie cu școală online stiuatia. Ideea era că unii părinți au trimis deja banii”, menționează o mămică. Mai mult decât atât, din conversația respectivă reiese și faptul că, în urmă cu un an, părinții au plătit 400 lei pentru fondul clasei.
Fondul clasei este un fenomen bine împământenit în sistemul educațional românesc, în condițiile în care educația este gratuită. Conform art. 105 din Legea educației, cheltuielile privind after school-ul, fondul clasei, rechizitele, manualele, serbările, excursiile și contribuția la pază școlii, se asigură din bugetele consiliilor locale, direcționând banii unităților de învățământ prin finanțarea complementară.
Sursă poză: arhivă Qbebe
Însă, de cele mai multe ori, banii vin din buzunarele părinților pentru că, în România, nu este interzisă colectarea fondului clasei sau al școlii. Numai că nu se poate face prin persoane fizice, ci prin asociațiile de părinți.
- Sursă: scoala9.ro
Surse foto: istockphotos.com