Formatul celei de-a V-a ediții a Conferinței Societății Române de Chirurgie a Sânului și Oncologie include, pe lângă prezentări de specialitate în domeniul diagnosticului și tratamentului cancerului mamar, și sesiuni speciale, in extenso, în care se vor dezbate pe larg subiecte importante din următoarele specialități: radioterapie, oncologie medicală și anatomie patologică. De asemenea, în cadrul Conferinței va fi organizată o sesiune specială dedicată chirurgiei plastice și reconstructive cu transmisie directă din sala de operații.
La Conferință, au confirmat participarea 50 de speakeri din Egipt, Germania, Franța, Grecia, Israel, Italia, Japonia, Mexic, Polonia, Turcia, Ucraina și România, specialiști de renume din domeniul diagnosticului și tratamentului cancerului mamar.
„Organizăm din anul 2012 acest eveniment în care vorbim despre diagnosticul şi tratamentul cancerului mamar şi, la fiecare ediţie, avem invitaţi din multe centre recunoscute la nivel internaţional pentru specializarea lor deosebită în această afecțiune. Anul acesta, tema generală a conferinţei, care se va desfăşura în perioada 26 - 28 octombrie 2017, este legată de cum evoluează amploarea operațiilor, dar și a tratamentului acestei afecțiuni.
În acest moment, intervenția chirurgicală rămâne o modalitate terapeutică esențială în cancerul mamar indiferent de stadiul bolii. În stadii puțin avansate, prima indicație este tratamentul conservator, ceea ce înseamnă extirparea tumorii și a țesutului din jurul tumorii, biopsia ganglionilor axilari (tehnica ganglionului santinelă) sau limfadenectomie axilară. Acest tip de tratament se adresează cazurilor puțin avansate, determină o deformare minimă a sânului, rezultatul estetic este bun și trebuie însoțit de radioterapie post-operator; tratamentul sistemic (chimioterapie și hormonoterapie) se face în funcție de examenul histopatologic și imunohistochimic. În cazuri avansate, în anumite situații, mastectomia (extirparea completă a țesutului mamar) este necesară; când e obligatorie mastectomia, se poate păstra învelișul cutanat al sânului, se poate face reconstrucție mamară imediată," a declarat Prof. Dr. Alexandru Blidaru, Presedintele Societatii Romane de Chirurgie a Sanului si Oncologie
În toată perioada bolii, am învățat să mă bucur de viață. A fost o perioadă frumoasă cu toate că aveam niște stări fiziologice care îmi dădeau bătăi de cap, în perioada aia simți că nu mai ai nimic de pierdut. Iar dacă nu mai ai nimic de pierdut, îți permiți în sfârșit să te relaxezi și să te bucuri de lucruri pe care înainte nu le apreciai. Îmi aduc aminte de o zi din perioada când făceam tratamentul în care stăteam în stație, iar autobuzul nu mai venea. Eram atât de relaxată și mă uitam la niște aranjamente florale de pe mijlocul străzii. Mi-am dat seama în momentul acela că până atunci nu văzusem acele lucruri. Înainte stăteam în stație și mă uitam tot timpul la ceas și după autobuz, frământându-mă că trebuie să aștept și că o să întârzii. De parcă, dacă făceam toate aceste lucruri timpul ar fi trecut mai repede sau autobuzul ar fi venit mai curând. Atitudinea este un act de voință și fiecare putem să alegem atitudinea pozitivă sau pe cea negativă față de o situație. Eu atunci am ales atitudinea pozitivă pentru că și-așa toată viața o alesesem pe cea negativă. Și m-a ajutat.
Aceasta este declarația Mihaelei Sofrone, după ce a trăit experiența diagnosticării și tratării de cancer la sân, care mai spune că "multe femei, sub imperiul temerilor privind mutilarea fizică și impactul asupra relației de cuplu, nu acceptă intervenția chirurgicală radicală. Rata crescută a divorțialității în cazul femeilor tinere care trec prin experiența mastectomiei reprezintă un argument în acest sens. Așadar, aspectul fizic în urma amputării unuia sau ambilor sâni atacă de multe ori decizia de a trăi".
Luna octombrie este luna prevenirii cancerului la sân, iar acțiunile desfășurate pe tot parcursul lunii au rolul de a atrage atenția asupra acestei boli, cu accent pe diagnosticare precoce.
„În acest moment nu se cunoaște încă o modalitate de a preveni eficient apariția neoplasmului glandei mamare, însă este cert că diagnosticul precoce este o cale sigură de reducere a mortalității precum si de tratament mult mai simplu și mai puțin agresiv. Cu cât depistarea bolii se face într-un stadiu mai puțin avansat, cu atât tratamentul este mai eficient, mai puțin mutilant, și necesită un efort financiar mai redus. Astfel se poate îmbunătăți nu numai rata de supraviețuire, dar și calitatea supraviețuirii. Pentru glanda mamară, principalele metode imagistice de diagnostic sunt ecografia cu sonoelastografie, mamografia fie digitală, fie cu tomosinteză, și RMN-ul. Este indicat ca toate femeile după vârsta de 25 - 30 de ani să facă o ecografie mamară o dată pe an, o mamografie la 12-18 luni după 40-45 ani, o ecografie abdominală și un examen citologic Babeș-Papanicolau o dată pe an. Aceste investigații de rutină sunt lucruri care pot schimba viața. În cazul în care în familie există istoric de cancere mamare sau genitale, atunci screening-ul trebuie să înceapă mai devreme, sub îndrumarea specialistului și poate include și testări genetice", aceasta este recomandarea Profesorului Alexandru Blidaru, medic primar chirurg, supraspecializat în chirurgie și ginecologie oncologică.