Ia măsuri de la primul semn de viroză respiratorie

Ce virusuri pot provoca viroze respiratorii?

Pentru a întâmpina și ameliora simptomele virozei respiratorii, trebuie să știi că există numeroase virusuri care infectează tractul respirator. Dintre cele mai cunoscute fac parte:

• Rinovirusurile;
• Virusurile gripale;
• Virusurile parainfluenza;
• Virusul sincițial respirator;
• Enterovirusurile;
• Coronavirusurile;
• Anumite tulpini de adenovirus.

De cele mai multe ori, virozele respiratorii se transmit când mâinile unei persoane vin în contact cu secrețiile nazale provenite de la o persoană infectată. Aceste secreții conțin virusuri. În momentul în care o persoană își atinge ochii și/sau nasul, virusurile pătrund în organism și generează o infecție. De asemenea, virozele respiratorii se transmit în cazul în care respirăm aerul ce conține picăturile care provin de la tusea și/sau de la strănutul unei persoane infectate.

Virozele respiratorii pot fi localizate astfel:

• La nivelul tractului respirator superior: survin la orice vârstă, cele mai frecvente fiind răcelile și gripa;
• La nivelul tractului respirator inferior: acest tip de viroze îi afectează cu precădere pe copiii mici și includ crupul, bronșiolita și pneumonia virală. Aceasta din urmă este mai des întâlnită la copiii sub vârsta de 2 ani și poate fi produsă, de exemplu, de virusurile gripale A și B, de virusul sincițial respirator, de virusurile parainfluenza sau de adenovirus. În ceea ce privește bronșiolita, ea afectează în special copiii ce au în jurul vârstei de 2 ani și implică îngustarea celor mai mici căi respiratorii de la nivelul plămânilor. Crupul se referă la inflamarea țesutului laringelui și al traheei și adesea este provocat de virusurile parainfluenza.

Care sunt simptomele ce acompaniază virozele respiratorii?

Manifestările cu care copiii și adulții se pot confrunta în cazul unei viroze respiratorii diferă în funcție de virusul care a generat-o. 

Simptomele care apar în cazul unei viroze respiratorii pot fi:

• Febra;
• Nasul înfundat;
• Nasul care curge;
• Strănutul frecvent;
• Tusea: aceasta poate fi uscată sau productivă;
• Durerile în gât;
• Durerile musculare și/sau articulare;
• Durerile de cap;
• Stările de oboseală;
• Starea generală alterată. 

Cum se tratează virozele respiratorii ?

Tratamentul recomandat pentru o viroză respiratorie diferă în funcție de tipul de infecție, de severitatea acesteia și de manifestările care o însoțesc. Indiferent de tratamentul indicat, este esențial ca acesta să contribuie la ameliorarea inflamației, la fluidizarea mucusului, la eliminarea eficientă a acestuia și, dacă este nevoie, la atenuarea tusei. În aceste condiții, un tratament pentru o viroză respiratorie poate să includă:

Administrarea unui tratament simptomatic

În general, se recomandă medicamente pe bază de paracetamol sau de ibuprofen, menite să diminueze durerile și inflamațiile. Medicii vin cu următorul sfat: copiii trebuie să ia asemenea medicamente numai dacă au starea generală foarte alterată, fiind iritabili sau letargici. În același timp, nu se administrează, pe parcursul unei zile, mai multe medicamente care conțin paracetamol sau ibuprofen. Totodată, copiii sub 16 ani nu trebuie să ia aspirină, în contextul în care acest medicament crește riscul de sindrom Reye când este administrată pentru o infecție virală a tractului respirator. Sindromul Reye afectează organele interne, mai ales ficatul și creierul. 

Medicii pediatri insistă și asupra următorului fapt: părinții nu trebuie să le administreze niciun decongestionant copiilor sub vârsta de 4 ani. În ceea ce-i privește pe copiii mai mari, înainte de administrarea unui decongestionant trebuie consultat neapărat medicul pediatru. Mai mult decât atât, copiii sub vârsta de 12 ani nu trebuie să primească medicamente pentru răceli sau pentru combaterea tusei. 

Altă recomandare venită din partea medicilor este și aceasta: decongestionantele nazale și medicamentele antihistaminice nu trebuie administrate copiilor întrucât cresc riscul de apariție a unor efecte nedorite, cum ar fi durerile de cap, durerile de stomac, amețelile, insomnia etc.

Ținând seama de efectele menționate, medicii îi îndeamnă pe părinți să utilizeze pentru copii, pentru ușurarea disconfortului provocat de congestia nazală, spray-uri nazale pe bază de apă de mare. 

Asigurarea hidratării

Atât în cazul copiilor, cât și al adulților, un aport constant de fluide este binevenit în virozele respiratorii întrucât înlocuiește fluidele pierdute din pricina febrei, îmbunătățește hidratarea în situația în care nu s-au consumat suficiente lichide din cauza durerilor puternice de gât și reduce vâscozitatea mucusului.

Spre exemplu, ar trebui să-i dai copilului tău să bea mici cantități de lichide cât mai frecvent. Ideal este să-i oferi apă, câte o înghițitură la fiecare aprox. 15 minute, însă nu greșești nici dacă îi pui la dispoziție sucuri naturale diluate cu apă. Evită să-i dai sucuri de citrice întrucât acizii din ele pot irita mai mult mucoasa gâtului. În plus, la sfatul medicului pediatru, îi poți da și ceaiuri. 

În privința persoanelor adulte, este ideal ca acestea să aibă grijă să consume peste 2,5 l de lichide pe zi, mai ales apă. 

Utilizarea unor produse pe bază de plante

Plantele reprezintă dintotdeauna soluții la îndemână pentru ameliorarea problemelor de sănătate, inclusiv a infecțiilor respiratorii. În afară de faptul că oferă compuși cu proprietăți antivirale și antiinflamatorii, susținând capacitatea de apărare a organismului în fața virusurilor, anumite plante sunt eficiente în cazul reducerii simptomelor virozelor respiratorii și, când sunt incluse în diverse suplimente alimentare, conduc la mai puține reacții adverse decât medicamentele. Mai mult decât atât, extractele de plante medicinale, când sunt reunite pentru a acționa sinergic, sunt de ajutor nu numai în tratarea unei viroze respiratorii, ci și pentru prevenție.

Un exemplu de supliment alimentar pe bază de fitoextracte standardizate din plante sunt și picăturile orale VIRODEP, de la Dr.Phyto. Incluzând  fitoextracte standardizate si nutraceutice, aceste picături sunt de mare ajutor în tratarea infecțiilor respiratorii, fiind binevenite pentru scurtarea duratei acestora, pentru susținerea sistemului imunitar, pentru reducerea severității infecțiilor, pentru prevenirea complicațiilor bacteriene. Asemenea efecte pozitive se datorează asocierii dintre:

• Propolis: are acțiune antiinflamatoare și antivirală, crescând rezistența organismului în fața infecțiilor virale și bacteriene întrucât stimulează activitatea celulelor sistemului imunitar și sinteza anticorpilor;
• Cimbrul de cultură și grindelia: sunt bogate în flavonoide și calmează tusea, având acțiune spasmolitică;
• Echinacea: polizaharidele stimulează activitatea sistemului imunitar, iar efectele antivirale ale plantei se datorează și capacității sale de a atenua caracterul invaziv al microorganismelor patogene;
• Eucaliptul: uleiurile esențiale din el au acțiune antivirală, antiinflamatoare, antioxidantă și de stimulare a sistemului imunitar;
• Măceșul: sprijină organismul în prevenirea și contracararea infecțiilor grație prezenței vitaminei C;
• Muștarul sălbatic: protejează mucoasa de la nivelul tractului respirator întrucât are proprietăți antiinflamatoare. 

Administrarea picăturilor orale VIRODEP este recomandată încă de la primele semne de viroză respiratorie, accelerând procesul de vindecare. Totodată, aceste picături sunt numai bune și pentru a fi administrate în scop preventiv:

• 10 zile/lună, timp de 3 luni;
• 10-14 zile, în perioadele de vulnerabilitate imunologică.

Pentru cele mai bune rezultate, atât pentru copii, cât și pentru adulți, picăturile trebuie administrate după cum urmează:

• Pentru bebelușii între 6 și 12 luni: 1 picătură/kg o dată pe zi, înainte de masă;
• Pentru copiii între 1 și 3 ani: 1 picătură/kg de două ori pe zi, înainte de mese;
• Pentru copiii între 3 și 6 ani: 10 picături de trei ori pe zi, înainte de mese;
• Pentru copiii între 6 și 12 ani: 15 picături de trei ori pe zi, înainte de mese;
• Pentru adulți: câte 25 de picături înainte de mesele principale. Picăturile pot fi luate ca atare sau dizolvate în puțină apă.

Ca să afli mai multe detalii despre produs, consultă prospectul aici.

Pentru a te asigura că toți cei dragi pot depăși cu mai multă ușurință stările dezagreabile ce însoțesc virozele respiratorii, orientează-te cu încredere, încă de la primele semne de boală, și spre Virodep® comprimate de supt. Acestea sunt destinate administrării persoanelor adulte și la fel ca picăturile orale cu același nume, și acest produs poate fi asociat cu medicamente simptomatice în vederea recuperării cât mai rapide a stării de bine. 

Conținând tot propolis și plantele amintite mai sus, comprimatele de supt se administrează copiilor începând cu vârsta de 6 ani, adolescenților și adulților:

• Pentru copiii între 6 și 12 ani: în faza acută a infecției, în primele 36 de ore, este indicat să se administreze câte 1 comprimat la fiecare 3-6 ore, cel mult 4 comprimate pe zi. După aceea, este recomandat câte 1 comprimat de 3 ori pe zi;
• Pentru copiii de peste 12 ani și pentru adulți: în faza acută a infecției, este indicat să se administreze câte 2 comprimate la fiecare 3-6 ore, cel mult 8 comprimate pe zi. După aceea, este indicat să se administreze câte 2 comprimate de 3 ori pe zi.

Dacă dorești să afli mai multe detalii despre Virodep® comprimate de supt, poți să consulți și acest prospect.

Folosirea apei cu sare

Sarea creează o „barieră” care blochează apa în țesuturile de la nivelul mucoaselor și împiedică proliferarea microorganismelor patogene. De aceea, uneori medicii recomandă, pentru diminuarea disconfortului de la nivelul gâtului, pentru copiii de peste 6 ani și pentru adulți, să se facă gargară cu apă cu sare. Pentru a prepara amestecul de apă și sare se pune 1 linguriță de sare la 1 cană cu apă.

Apa cu sare poate fi utilizată și pentru eliberarea pasajelor nazale de mucus și pentru atenuarea senzației de nas înfundat, dar, doar la indicația medicului ORL-ist.

Expunerea la aerul umed provenit de la un umidificator

Este necesară pentru a ușura congestia și tusea ce însoțesc de multe ori o viroză respiratorie. Din acest motiv, este ideal ca un copil sau o persoană adultă să aibă în camera în care dorm sau în care petrec cel mai mult timp pe parcursul zilei un umidificator.

Pentru ca umidificatorul să nu devină periculos în urma acumulării de bacterii și de mucegai, trebuie să respecți instrucțiunile de ingrijire de la producător și să nu uiți să-l golești și să-i usuci suprafețele pentru a-l curăța bine peste tot.

Realizarea unui tratament cu aerosoli cu ajutorul unui nebulizator

Reprezintă o soluție la îndemână pentru ameliorarea tusei supărătoare și a congestiei nazale atât la copii, cât și la adulți. Înainte să achiziționezi nebulizatorul, cel mai bine este să te sfătuiești cu un medic și, în plus, trebuie să-i ceri sfatul și pentru a-ți recomanda medicamentul pe care să îl utilizezi când se fac ședințele cu aerosoli. Acestea pot dura între 10 și 20 de minute.

Este esențial să cureți componentele nebulizatorului care vin în contact cu nasul și cu gura după fiecare utilizare pentru a împiedica proliferarea virusurilor și a bacteriilor. De asemenea, asigură-te că toate componentele sunt bine uscate înainte să utilizezi nebulizatorul. 

Cum pot fi prevenite virozele respiratorii?

În vederea diminuării riscului de a contacta o viroză respiratorie, ar trebui puse în aplicare măsurile de prevenție de mai jos:

• Adoptarea unui stil de viață cât mai sănătos, bazat pe o alimentație echilibrată, pe activitate fizică și pe somn suficient: fie că este vorba despre copii, fie că este vorba despre un adult, un stil de viață sănătos contribuie la buna funcționare a sistemului imunitar și la micșorarea riscului de a ne confrunta cu infecții, inclusiv cu cele respiratorii;
• Spălarea mâinilor de mai multe ori pe zi, timp de cel puțin 20 de secunde: de exemplu, încă de când copilul tău are o vârstă fragedă, este foarte important să îl obișnuiești să se spele pe mâini ori de câte ori revine acasă de la joacă, de la grădiniță, de la plimbare etc. De asemenea, obișnuiește-l să se spele pe mâini ori de câte ori folosește toaleta, după ce a călătorit cu un mijloc de transport în comun, după ce a venit în contact cu suprafețe atinse de numeroase persoane, dacă a atins un șervețel utilizat pentru strănut și/sau pentru tuse etc;
• Evitarea atingerii gurii, ochilor și/sau a nasului cu mâinile murdare;
• Practicarea igienei tusei și a strănutului: în preajma celorlalți, trebuie să ne străduim să ne întoarcem într-o parte, să aplecăm puțin capul și să tușim într-un șervețel, într-o batistă sau în pliul cotului. În același timp, și când se strănută se folosește un șervețel sau, în lipsa acestuia, se strănută în pliul cotului. Șervețelele folosite după ce strănutăm și/sau tușim trebuie aruncate imediat;
• Copilul trebuie învățat de mic să nu împartă anumite obiecte: spre exemplu, este vorba despre sticlele de apă, despre batiste, despre prosoape personale, despre căni, pahare și tacâmuri, despre un balsam de buze etc;
• Purtarea măștii de protecție în spațiile aglomerate și/sau neventilate; 
• Evitarea contactului apropiat cu persoanele cu simptome specifice unei viroze respiratorii (tuse, strănut etc.);
• Aerisirea zilnică a încăperilor în care petrecem mult timp.

Nu mai sta pe gânduri și solicită imediat ajutor medical, în caz de viroză respiratorie, dacă micuțul tău se află în oricare dintre următoarele situații:

• Are sub vârsta de 3 luni și febră mai mare de 38 de grade Celsius;
• Prezintă semne ale deshidratării: de pildă, gură și piele uscate, urinare mai puțin frecventă ca de obicei, plâns fără lacrimi etc;
• Tusea îi provoacă dificultăți în respirație;
• Are dificultăți la înghițire;
• Refuză să mânânce și/sau să bea;
• Este iritabil și nu îl poți calma cu nimic;
• Are vărsături și/sau diaree;
• Are stări de somnolență persistente.

Nici persoanele adulte nu trebuie să ignore anumite simptome, ci să se adreseze cât mai rapid unui medic dacă:

• Febra mai mare de 38,8 grade Celsius persistă mai mult de 3 zile;
• Starea generală nu se îmbunătățește semnificativ nici după 7-10 zile;
• Survin durerea și/sau presiunea în piept;
• Intervine durerea puternică în zona sinusurilor;
• Durerea în gât durează de mai mult de o săptămână;
• Tusea este persistentă și generează dificultăți în respirație;
• Intervin dificultățile la înghițire;
• Ganglionii din zona gâtului și/sau a maxilarului sunt inflamați;
• Stările de letargie sunt persistente.

S-a dat startul sezonului de viroze. „Pot dezvolta forme severe în special copiii sub vârsta de 2 ani”, avertizează medicii