Moft sau realitate? Un băiețel se simte și se comportă ca o persoană vârstnică

Uneori copiii pot face cele mai trăsnite lucruri, cu toții știm asta. Până în jurul vârstei de cinci ani, prichindeii au capacitatea de a se transforma în oricine și în orice. În timpul jocului, pot deveni supereroi, animăluțe, răufăcători, sau își pot imita perfect prietenii, părinții și bunicii.

Ei bine, un băiețel de peste hotare duce jocul pe roluri cu un alt nivel: se comportă, se îmbracă și chiar arată ca un bunic.

A fi părinte nu este cea mai ușoară meserie. Este frumos să crești copii, dar uneori provocările parentingului te pot lua prin surprindere. Nici nu s-ar fi gândit Julie Wise, mama lui Jay și a unei bebelușe pe nume Rose, că fiul ei se va comporta toată ziua ca un bunic.

Pe cât de provocatoare și surprinzătoare, pe atât de înduioșătoare sunt aceste momente în care Jay, băiețelul din povestea noastră, se transformă într-un vârstnic ieșit de mult la pensie, foarte mulțumit de viața lui.

Mămica a observat de foarte mult timp că fiul ei are un talent deosebit: creativitatea. Dorind să împărtășească întregii lumi drăgălășenia și seriozitatea cu care Jay își tratează rolul de "tataieȚ, Julie a postat pe Tiktok activitățile lor. Într-un videoclip, mama își filmează fiul cum se pregătește să iasă afară.

“Ești pregătit?“, l-a întrebat pe Jay în timp ce acesta încerca să-și găsească peruca. Cum stăteau lângă ușă gata să plece, băiatul pufăia dintr-o pipă spunând că fumează.
“Ce fumezi? “ a întrebat Julie.
“Foc“ a răspuns nonșalant copilul înainte de a ieși pe ușă.

Până și fotografiile pe care mama i le face lui Jay sunt extrem de încântătoare pentru public. Aceasta l-a surprins purtând ochelari supradimensionați pentru a semăna cât mai mult cu un bătrânel, în timp ce face bule de săpun cu pipa.

Jay este îndrăgostit de surioara sa mai mică, iar Julie îl surprinde adesea spunând “ce drăgălașă ești“.
Pentru că Jay își oferă necondiționat iubirea membrilor familiei sale, același sentiment îl primește înapoi înzecit. Părinții nu îi îngrădesc libertatea de a fi cine își dorește să fie și de a se transforma în orice personaj care îi vine în minte. Mai mult decât atât, părinții îi asigură toată recuzita necesară pentru a-și transpune imaginația bogată și natura sa caldă în realitate.

10 Jocuri pentru a dezvolta imaginatia copilului

La întrebarea unui urmăritor de pe Tiktok “Cum explici faptul că băiatul tău se identifică și te comportă în public ca un bunic? “ mama a răspuns prompt și fără să stea prea mult pe gânduri. Sprijinul pe care aceasta i-l oferă băiatului în mod constant ne arată tuturor cât de importantă este acceptarea copiilor pentru ceea ce sunt, fără a încerca să îi schimbăm.

Cu fetița mea mică în brațe, pe marginea piscinei, tânăra mămică povestește cum a fost prima oară când și-a adus bebelușa la pediatru împreună cu Jay. Văzându-l pe Jay, medicul pediatru l-a întrebat: “Cum te simți în postura de frate mai mare? “ Răspunsul celui mic a fost previzibil pentru mamă, dar surprinzător pentru medic “de fapt eu sunt bunicul.“

"A trebuit să-i explic pediatrului că noi îi spunem prin casă bunicul Jay sau "tatai"e pentru că așa își dorește el", le-a mărturisit Julie prietenilor de pe contul de socializare. Deși stânjenită pe moment de acea conversație cu medicul, mămica își lasă copilul să își exprime adevărata personalitate.

“Când Jay poartă peruca, îi spunem tataie, iar fără perucă, îl strigăm bunicul Jay. Avem totuși niște limite pentru interacțiunea noastră și joaca de-a bunicul. Nu purtăm perucă în public. Micuțul nu se identifică doar cu rolul unui bunic, ci este filmat de mama sa și în alte ipostaze.“, a declarat mama.

“Să vă prezint povestea perucii de "tataie". Într-o zi, în timp ce Jay îi curăța surioarei lui, Rose, biberoanele de lapte, îmbrăcat în cowboy (cu pălărie, ochelari de soare, cizme și toată recuzita acestui personaj) i-am oferit prima lui perucă cu păr cărunt. Cu această perucă, băiatul meu și-a putut îndeplini cu succes rolul și a intrat perfect în pielea personajului.“ susține cu mândrie, Julie.

Specialiștii în identitatea de gen atrag atenția că din ce în ce mai mulți copii sunt confuzi și se confruntă cu o neconcordanță a felului în care arată sau sunt lăsați de Mama Natură și a felului în care se simt pe interior.

Psihologul Ken Zucker, care activează în centrul de sănătate mentală din Toronto, Canada, susține că acest tip de comportament al copiilor trebuie observat întâi prin joacă. Jocurile de rol în care cei mici sunt liberi să fie cine doresc sunt cele mai concludente. În ultimele conferințe la care acesta a participat, s-a discutat foarte mult problema procesului de identificare al copilului. De la vârste fragede, de doi sau trei ani, apar tendințele transgender, acceptate și chiar încurajate de părinți în țările dezvoltate. Acesta vorbește de băieței înscriși la grădiniță sub nume de fetițe, lucru solicitat de părinți. 

Este foarte important să încurajăm copiii să adopte acest tip de joc, să se transpună în pielea unui personaj. În primul rând, jocul de rol îi aduce bucurie, satisfacție, iar în al doilea rând își dezvoltă creativitatea, limbajul și îl ajută să își exprime mai lejer sentimentele.

Jocul copiilor de a imita un personaj, mai ales unul pozitiv, le dezvoltă inteligența emoțională și îi ajută să exerseze empatia. Dacă nu este dus prea departe acest joc de rol și dacă și prichindelul tău te surprinde cu astfel de jocuri, lasă-l să își deschidă poarta propriei imaginații, încurajează-l și admiră-l, impunându-i ferm limite clare.

Tu cum ai reacționa tu în această situație?