Fiecare copil traverseaza perioade in care te contrazice, te sfideaza si face exact pe invers decat ii ceri. La fel am procedat si noi cand am fost mici. Pentru ca asa invatam care sunt limitele si in ce consta un comportament "adecvat". Vorbind urat, testand rabdarea mamei si nu-ul tatalui, plangand, vocalizand, mintind si refuzand sa cooperam. Cand suntem mici, suntem salbatici. Invatam disciplina incetul cu incetul. Cu rabdare si intelepciune din partea parintilor. Daca vrei sa ai un copil cuminte, renunta la a-i impune reguli. Mai bine invata tu 10 reguli dupa care sa il cresti astfel.
Regula 1 pentru un copil cuminte
Un copil are nevoie de reguli. Poate nu esti de acord cu asta. Parintii mai liberali considera regulile ca pe un soi de opresiune si de unifomizare. Ei prefera un copil dezghetat si creativ, nu unul „domesticit". De acord.
Cu toate astea, un copil, cuminte sau cu minte, are nevoie de reguli. Sa le spunem standarde. Ancore. Obisnuinte care se respecta, la care se raporteaza si care ii structureaza comportamentul. Altfel, nu stie ce sa faca si pana unde sa se intinda! Copiii nu se nasc cu autodisciplina si cu autocontrol, ei invata sa le dezvolte. Pentru asta au parinti! In plus, copiii se simt in siguranta atunci cand se pot intoarce, in orice vreme, la un set de standarde, date de parinti. Nu mai sunt dezorientati, stiu care le sunt limitele, asa ca acum isi pot dezlantui creativitatea.
Regula 2 pentru un copil cuminte
Copiii asteapta de la tine reguli flexibile, care "cresc" odata cu ei. Un micut de 4 ani dovedeste deja mai multa independenta si responsabilitate decat unul de 2, asa ca trateaza-i diferentiat.
Atunci cand nu mai este un bebelus, ci un explorator in patru labe si aproape biped, copilul are nevoie de permisiune si incurajari. Este perioada lui cea mai fructoasa, in care prefera sa cunoasca lumea in care s-a trezit, decat sa manance! Nu ai de ce sa il opresti de la asta. In acelasi timp, nici nu te poti intelege cu el. Nu este eficient sa ii explici in mod repetat ca priza sau fata de masa plina acoperita de farfurii sunt periculoase. Deocamdata, "periculos" nu reprezinta mare lucru. O sa invete pe pielea lui... dar numai ceea ce ii permiti tu. Lasa-l sa bage degetelul in foc o secunda, daca insista, caci il va trage inapoi imediat si a doua oara nu mai face. Dar da-i peste mana ori de cate ori vrea sa il bage in priza, pentru ca, aici, consecintele pot fi ireversibile. Cand mai creste si te intelegi cu el, vei putea slabi controlul.
Atunci cand este la gradi si se apropie de clasa I, incepe sa inteleaga de ce si sa il si intrebe de nenumarate ori... Acum, "nu" sau "asa spun eu" nu mai este suficient. Da-i cate explicatii are nevoie. Cand nu mai poti, roaga-l sa te mai astepte, explicandu-i ca deocamdata ai obosit. Va intelege si va astepta, de vreme ce stie ca poate conta pe tine sa afle cum si de ce.
Regula 3 pentru un copil cuminte
Aceasta este indicat sa fie aplicata inca de cand copilul este foarte micut. Avem aici o regula simpla si tare eficienta, de care probabil ai mai auzit. Atunci cand micutul se duce singur in patut sau isi duce jucaria la locul ei, lauda-l si incurajeaza-l. Atunci cand sufla bulbuci in cana cu lapte sau cand face precum toata gradina zoologica prin apartament, la ora pranzului... ignora-l.
Iti trebuie ceva discernamant ca sa iti dai seama cand sa aplici regula ignoratului. Ce trebuie sa retii este ca, mai ales atunci cand este micut, copilul are tendinta de a te sfida si de a face boacane, dinadins ca sa te provoace. Simte nevoia sa iti atraga atentia si, atunci, incalca regulile. Daca tu reactionezi (nu are importanta ca reactionezi negativ), ii oferi exact ce asteapta: atentie. Si atunci, incurajezi comportamentul! De aceea, ai nevoie sa observi cand anume gesturile celui mic au intentia vadita de a-l face pe el punctul tau de interes. Ignorandu-l in acele momente, se va bosumfla si va renunta.
Regula 4 pentru un copil cuminte
Rasplateste-l! Atunci cand te asculta din proprie initiativa, cand vezi ca si-a amintit sa se descalte la usa, cand te surprinde pentru ca si-a terminat temele in timp util in loc sa traga cu ochiul la serialul de desene animate, rasplateste-l. Si aici trebuie discernamant si intelepciune. Rasplata are rolul de a-i dovedi micutului ca ii apreciezi eforturile, ca esti multumit, ca nu le-a facut degeaba. Rasplata nu este o "mita"! Daca devine obisnuinta, ai incurcat borcanele.
De aceea, te sfatuim sa il recompensezi pe cel mic in moduri ne-financiare si in situatii cat mai variate. Nu de fiecare data cand isi termina lectia de caligrafie. Pentru ca se va obisnui sa isi termine lectia numai pentru a primi recompensa. Ii faci o surpriza atunci cand isi termina temele; alta data, cand pastreaza ordinea in casa; alta data, pentru ca este atent cu fratiorul mai mic...
Iar aceste recompense nu vor fi bani ci, mai degraba, lucruri nemateriale. O poveste in plus inainte de culcare. O plimbare neasteptata in parc. O vizita la parcul de distractii. Si, mai ales, cateva cuvinte bune. Lauda-l! Exprima-ti verbal incantarea si multumirea. Lauda-i comportamentul si apreciaza-i gestul. Daca este potrivit, chiar de fata cu altii: cu tatal, cu vecina, cu un prieten de-al lui...
Regula 5 pentru un copil cuminte
Inca de pe la 5 ani, copilul va intelege ce inseamna responsabilitate, daca tu aplici regula consecintelor naturale. Pe romaneste, ii se zice "Cum iti asterni, asa dormi". De exemplu, daca cel mic insista sa baltacaie paharul cu suc peste bluzita preferata, desi i-ai zis de trei ori ca mai bine tine paharul drept sau schimba bluzita, da-i voie sa simta consecintele pe pielea lui. Dupa ce isi pateaza bluza si trebuie schimbat, nu da fuga sa o cureti si sa o usuci. Lasa-i pata amintire. Se va intrista, insa va intelege ca actele sale au urmari pe care le suporta tot el.
La fel, in ceea ce ii priveste pe scolari. Daca pustiul tau a ramas pe terenul de fotbal pana la 9 seara si nu mai apuca sa isi termine tema, nu te grabi sa ii scrii doamnei un bilet cu o scuza improvizata. Sau, si mai rau, sa ii scoti o scutire de la medicul de familie. Da-i voie sa mearga la scoala nepregatit, sa suporte emotiile si neplacerea si sa isi asume calificativul scazut. Daca experienta aceasta se dovedeste suficient de puternica, atunci, data viitoare, tu nici macar nu va trebui sa ii mentionezi ora de intoarcere in casa...
Regula 6 pentru un copil cuminte
O regula foarte buna, pe care multi parinti o uita si inca mai multi o ignora. Renunta la a-i spune copilului NU, mai degraba arata-i cum sa DA. Adica: arata-i unde poate sa aplice "tacticile de bataie" pe care le-a invatat cu baietii la gradi, in loc sa ii interzici sa il agreseze pe fratele mai mic. Cheama-l pe tati, ca este mai rezistent, sau inscrie-l la karate, daca vezi ca a prins gustul. Un alt exemplu: explica-i cum altfel sa isi manifeste bucuria, atunci cand saritul in pat sau vocalizele din toti plamanii nu sunt chiar pe placul tau.
Cineva intelept spunea "Nu este de ajuns sa ii spui unui om ca nu face bine ceea ce face; mai este nevoie si sa pui ceva in loc. Daca nu ii poti oferi alternativa, atunci nu ii mai spune nimic..."
Regula 7 pentru un copil cuminte
Intotdeauna aminteste-ti sa faci distinctia intre copilul tau si comportamentul lui! Atunci cand este mic, el este dependent de aprecierea si de iubirea ta. Pentru micut, dezaprobarea mamei egaleaza cu "mama nu ma mai iubeste". Micutul poate deveni foarte nesigur pe el, anxios si speriat, la gandul ca orice greseala il face nevrednic de afectiune, in ochii tai.
Pentru a evita asa ceva, aminteste-i mereu ca il iubesti la fel ca intotdeauna si ca ceea ce nu iti place la el este comportamentul lui. Nu ii spune "ce baiat rau esti" si "ma superi, sa nu te mai vad". Obisnuieste-te sa ii critici numai comportamentul, punctual: "daca mai culegi doar stafidele din cereale, ne suparam" sau "cand scrijelesti peretele si dai jos varul, ma infurii foarte tare - te rog sa incetezi!". Inlocuieste "Ma superi!" cu "Lucrul acesta (pe care il faci) ma supara!".
Regula 8 pentru un copil cuminte
Cuvintele sunt prietenele tale si ale copilului tau. Voi le folositi indeajuns? Ajuta-l pe copilul tau sa recurga mai degraba la cuvinte, decat la actiuni, pentru a exprima ceea ce simte. Daca vrei sa nu mai fie imprevizibil si sa ai cat mai putine surprize din partea lui, ofera-i alternativa cuvintelor.
Si fa din asta o regula. Cel mic este prin natura instinctual si impulsiv. Daca il inveti sa recurga la exprimarea verbala a sentimentelor, aceasta ii va imblanzi, in timp, reactiile. Prin urmare, incurajeaza-l sa verbalizeze ceea ce simte cand isi loveste surioara mai mica: "Sunt furios pe ea, pentru ca imi strica trenuletul si tu nici nu o certi la fel de tare ca pe mine". Ii arati astfel ca ii intelegi si ca ii accepti trairile negative si ii propui sa strige asta, mai degraba decat sa loveasca... |
Regula 9 pentru un copil cuminte
Pastreaza viu in minte scopul disciplinei. De ce il inveti pe cel mic sa isi stranga jucariile si sa nu te intrerupa atunci cand vorbesti cu vecina? Pentru ca iti doresti, pentru el, tot binele de pe lume. Vrei sa isi dezvolte autocontrolul, constiinta de sine si sa invete din greseli. Vrei sa aiba deprinderi sanatoase, echilibrate, care sa il ajute in viata. Aceasta este miza disciplinei: nu pedeapsa, supunerea cu orice pret a copilului sau conflictul dintre voi doi.
Daca iti amintesti acest lucru de fiecare data cand micutul face vreo boacana, nu vei mai fi prada obsinuintelor si cutumelor. Nu ii vei mai da peste mana cand o duce la gurita, ci ii vei explica mai intai pericolul de a duce mana, dupa ce a scarmanat cainele, in gura. Nu ii vei mai cere cu orice chip 10 in carnetul de note, ca sa nu il constrangi sa falsifice o semnatura, umbland cu minciuni si cu frica in san. Iti vei aminti ca nu conteaza nota in sine, ci efortul si angajamentul lui de a studia, de a amana distractiile, de a duce la bun sfarsit o sarcina plictisitoare si tot asa...