Sfinții Constantin și Elena: ce semnificație au aceste nume, dacă ți-ai botezat fiul sau fiica astfel

Adevărul despre Împărații Constantin și Elena: drama unei mame

Despre Sfinții Constantin și Elena oamenii cunosc puține lucruri, majoritatea fiind legate direct de călătoria pe care Sfânta Elena a făcut-o la Ierusalim. Acolo se crede că ea a găsit Sfânta Cruce pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos. Pentru a înțelege de ce sunt prăznuiți anual Sfinții Constantin și Elena atât de către ortodocși și romano-catolici, trebuie să aflii, pe scurt, povestea fiecăruia.

Flavia Iulia Helena, cunoscută și sub numele de Helena Augusta sau Sfânta Elena, a fost mama Împăratului Constantin cel Mare. La vârsta de 16 ani, ea s-a căsătorit cu generalul roman Constantius Chlorus, iar după doi ani de la nuntă îl năștea pe Constantin. Elena a fost părăsită de soțul ei după 20 de ani de căsătorie, generalul fiind obligat să-și unească destinele cu Teodora, pentru a obține titlul de Cezar în Imperiul Roman de Apus. După destrămarea familiei, Elena nu s-a recăsătorit și a stat departe de sfera publică, dedicând-și toată atenția și dragostea singurului ei fiu. Împărteasa Elena a fost o mare apărătoare a creștinilor, remarcând-se prin dorința sa de a face un lung pelerinaj la Ierusalim. Dorința ei a devenit realitate în anul 325 d.Hr, când a plecat într-o expediție în Țara Sfântă, alături de o delegație trimisă chiar de fiul ei. Scopul călătoriei a fost găsirea Sfintei Cruci pe care fusese răstignit Mântuitorul. În urma unor săpături sub templul unde se credea că era obiectul sfânt, Elena a găsit trei cruci, nu una așa cum ar fi crezut inițial. Pentru a afla pe care dintre ele fusese răstignit Iisus Hristos, a atins cele trei cruci de un mort. Potrivit tradiției, atingând Crucea Domnului, mortul ar fi înviat.

În ultima parte a călătoriei, Elena a început construcția unei bisericii lângă Mormântul Sfânt, pe muntele Măslinilor. La scurt timp după încheierea pelerinajului și reîntoarcerea la palat, Elena a murit, la vârsta de 80 de ani.

Sfântul Constantin cel Mare a fost proclamat împărat după moartea tatălui său, Constanțiu Chlorus. La începutul domniei, Constantin nu trecuse încă la religia creștină, dovada fiind monezile care erau răspândite în Imperiul Roman, având bătute pe ele simbolurile zeilor Marte și Apollo. Constantin cel Mare s-a converit la creștinism înaintea unei bătălii, iar tradiția spune că a și câștigat-o datorită semnului de pe cer pe care l-a văzut înainte, anume o cruce strălucitoare ce avea incripția „prin acest semn vei birui”. În anul 313 d.Hr, Constantin a promulgat Edictul de la Milano, prin care erau interzise persecuțiile asupra creștinilor. De asemenea, a oferit ajutor bisericii prin scutirea de taxe și oferirea de fonduri. Împăratul Constantin mai este cunoscut și pentru convocarea primul sinod ecumenic, locul unde s-a adoptat Crezul și s-au pus bazele primelor canoane creștine. Înainte cu doar câteva zile de moartea sa, din 337 d.Hr, Constantin a fost botezat de către episcopul roman de la acea vreme.

Sfinții Constantin și Elena au fost canonizați tocmai pentru serviciile aduse bisericii și creștinismului, fiind astăzi sărbătoriți de către ortodocși și greco-catolici.

Sfinții Constantin și Elena Bulgaria

Dacă ești o persoană pasionată de călătorii, trebuie să știi că la o aruncătură de băț de România se află stațiunea Sfinții Constantin și Elena. Aproape de Nisipurile de Aur și la 10 km de Varna găsim cea mai veche stațiune de la Marea Neagră din Bulgaria, apărută în anul 1908 ca imens centru balneologic. Numele locului vine de la mănăstirea Sfinții Constantin și Elena, veche încă din secolul al XVI-lea, care se află în apropiere. Stațiunea este unică datorită prezenței izvoarelor termale care se întind de-a lungul țărmului. Turiștii care aleg stațiunea sfinții Constantin și Elena, profită din plin de piscinele cu apă termală care se găsesc la fiecare hotel, mai ales dacă au de urmat tratamente de fizioterapie. Pe lângă mănăstire, turiștii au posibilitatea de a vizita reședința de vară regală Euxinograd, Grădinile Botanice, podgoriile sau Parcul Central.

Sfinții Constantin și Elena curiozități

Datorită credinței lor în Dumnezeu, religia a fost legalizată în Imperiul Roman, de aceea există multe curiozități despre viața și acțiunile Sfinților Împărați Constantin și Elena. Iată cele mai interesante lucruri despre două dintre cele mai interesante figuri din istoria creștinismului.

1. Pe 7 martie 321 d.Hr, Constantin cel Mare stabilește ca duminica să fie zi de odihnă.
2. În tradiția populară se spune că în ziua în care se săbătoresc Sfinții Contantin și Elena păsările își învață puii să zboare.
3. În calendarul popular, ziua Sfinților Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, fiind numită și Constantin Graurul sau Constantinul Puilor. Se spune că dacă agricultorii își lucrează pământul în ziua de Constantin Graurul, păsările le vor distruge recoltele.
4. În unele zone ale țării, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este marcată ca fiind singura zi când se mai pot semăna cerealele. După acea zi, se spune că orice se va pune la cultivat se va usca.
5. Sfânta Elena este considerată protectoarea arheologilor, datorită căutărilor intense pe care le-a făcut pentru a găsi crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul.
6. Sicriul cu moaștele Sfintei Împărătese Elena este depus la Muzeul Vaticanului.
7. În prezența Împăratului Constantin trebuia să fie mereu tăcere, de aceea toți slujitorii din palat erau numiți „silentari”, adică „cei tăcuți”.
8. Împărăteasa Elena a fost prima femeie de rang înalt din istorie care și-a eliberat toți sclavii.
9. Strada Sfinții Constantin și Elena, din București, se află în sectorul 1, în cartierul Chitila.
10. În schimb, la intersecția cu Calea Plevnei tot din București se află și Biserica Sfinții Constantin și Elena, dar hramul celor doi sfinți se află la Biserica „Popa Lazăr”, din apropierea Pieței Obor.
11. Multe felicitări de Sfinții Constantin și Elena sunt trimise, asta deoarece peste 1,7 milioane de români poartă numele celor doi împărați.

Când sunt Sfinții Constantin și Elena în 2021

Sfinții Constantin și Elena sunt prăznuiți către de Biserica Otodoxă pe data de 21 mai. Fiindcă este o sărbătoare fixă Sfinții Constantin și Elena în 2021 sunt sărbătoriți, în fiecare an, tot în aceeași zi de la finalul lunii mai. Femeile sărbătorite pe 21 mai poartă numele Elena, Ileana, Lenuța, Leana, Constanța, Tanța, Constantina, Tina sau Nuți, iar bărbații sunt posesori ai numelor Constantin, Costel, Costică, Costin, Costinel, Costi sau Costeluș.

Imagini Sfinții Constantin și Elena

Există mai multe icoane ce îi întruchipează pe Sfinții Constantin și Elena, dar câteva dintre ele sunt recunoscute ușor de către fiecare creștin. Iată cele mai cunoscute icoane și statui avându-i ca personaje pe Sfinții Constantin și Elena.

Sfânta Elena: semificația numelui pentru fiica ta

Numele Elena provine din limba greacă și se traduce prin strălucirea soarelui, făclie luminoasă, torță, lumină sau frumusețe. Forma veche a numelui Elena era Helen, iar în mitologia greacă „Elena din Troia” era fiica lui Zeus și a Ledei. Elena era considerată a fi „cea mai frumoasă dintre muritoare”, de aceea a fost răpită în copilărie de Tezeu, acesta fiind motivul declanșării războiului din Troia.

Elena este un nume potrivit pentru o persoană pozitivă, optimistă, fiind o adevărată sursă de inspirație pentru cei din jur. Există numeroase derivate ale numelui Elena printre care Ileana, Leana, Lenuța, Ella, Ellen, Heliane, Lena, Lenka, Nell, Nuți sau Luana.

Sfântul Constantin: semificația numelui pentru fiul tău

Numele Constantin are origine dublă. În limba latină este derivat de la numele „Constantinus”, iar din greacă de la „Konstantinos”. Rădăcina „constans” se traduce prin statornic, constant, stabil sau hotărât. Numele Constantin este legat nu doar de împăratul roman care a instaurat creștinismul în Imperiul Roman, ci și de capitala imperiului mutată de la Roma, la Constantinopol (Istambulul de astăzi).

Derivatele de la numele Constantin sunt Codin, Costel, Costa, Costas, Costeluș Costică, Dinu, Ticu, Titel sau Kostea. Se spune că bărbații posesori ai numelui Constantin sunt calmi, blânzi și echilibrați.

Sfinții Constantin și Elena sunt recunoscuți și sărbătoriți de peste 1500 de ani, datorită contribuțiilor pe care le-au avut în legalizarea și răspândirea creștinismului. Pe data de 21 mai, în fiecare an, creștinii ortodocși îi sărbătoresc pe cei doi sfinți. În România, sunt numeroase persoane care poartă numele Sfinților Împărați Constantin și Elena, în forma clasică sau prin derivate de la prenumele original.

Surse: historia.ro, wikipedia.org, stirileprotv.ro, alba24.ro, infomateca.ro, libertateapentrufemei.ro, doxologia.ro, diane.ro, ziarulunirea.ro, mediafax.ro