Silvana Racoviceanu este una dintre femeile model care munceste in fiecare zi sa pastreze un echilibru intre feminitate si forta, intre frumusete si inteligenta, intre cariera si familie. Ea este unul dintre oamenii care pun pasiune in tot ceea ce fac si care acorda o deosebita atentie tuturor aspectelor vietii sale: de la profesie, la prietenie, de la relatia de cuplu pana la cresterea copiilor care pare sa fie cel mai frumos lucru pe care il poate imagina. Alecu Racoviceanu este tipul de barbat care pare a fi exact asa cum ii cere profesia de jurnalist: dur si analitic, asa cum poate fi vazut in talk-show-uri sau citit in editoriale. Insa cand ajungi sa il cunosti prin prisma pasiunii sale pentru cuvinte manifestata liber pe blogul sau, descoperi cea mai importanta calitate umana care il defineste: cea de tatic.
|
Silvana Racoviceanu - Avocat |
Alecu Racoviceanu - Jurnalist |
  |
|
|
Copii: Alecsia (6 ani) si Sofia (3 ani) |
|
 |
|
| Qbebe: Ce diferente au fost intre cele doua sarcini? Cu ce ganduri le-ai asteptat pe fiecare dintre fete? | Qbebe: Cum ai perceput perioada sarcinii, asteptarea unui copil? Cu ce ganduri le-ai asteptat pe fiecare dintre fete? |
|
Silvana: Fiziologic, ambele sarcini au fost identice in primele luni. Am avut sarcini usoare, iar constitutia mea supla a permis modificari foarte mici. Am fost o gravida cu burtica foarte mica, colegii imi spuneau ca am inghitit o maslina... Altfel, nu am simtit lucruri speciale, nu am avut pofte (altfel decat in mod curent), nu am avut stari de rau, iar daca nu as fi obosit foarte repede dupa mai multa miscare nici nu as fi zis ca sunt gravida. Am avut doua sarcini minunate. Despre ganduri... sunt multe de spus! Pe Alecsia am nascut-o la 29 de ani, iar pe Sofia la 32. Alecsia a fost un copil dorit, asteptat, dupa o convietuire de 9 ani alaturi de tatal ei. Cu toate acestea, atunci cand am ramas efectiv gravida, cand practic dorinta noastra s-a concretizat, m-am panicat ingrozitor. Aveam impresia ca in viata noastra vine un OZN! (rade) Credeam ca viata mea se va intoarce cu sus-ul in jos, ca totul se va schimba... Astazi imi vine sa rad. Alecsia a schimbat intr-adevar totul, dar nemaipomenit de frumos. Acum nu-mi inchipui viata mea fara ele. Sofia insa, a aparut pe un drum „batatorit" deja. Nu mai simteam teama, ci doar emotia inerenta data de dorinta de a avea un copilas sanatos. Alecu a simtit cand sarcina mea avea doar doua saptamani ca vom avea o fetita. Am vizitat in perioada aceea un schit de maici, in rit vechi, care se numeste Moisa-Boboceni, in judetul Suceava. Mi-l amintesc si acum. A iesit din biserica, a venit la masina si mi-a spus calm ca vom avea o fetita care se va numi Sofia... Doamne, facuse o obsesie pentru asta! Era convins ca va fi fetita chiar si atunci cand doctorita mi-a spus ca pare a fi baietel... (rade) |
Alecu: La Alecsia am irosit cele noua luni de sarcina dupa urmatorul patern: Silvana gasea pe Internet vreo grozavie care li se intamplase altor parinti si se lamenta. Eu o linisteam si apoi, de cele mai multe ori, ramaneam noptile framantandu-ma singur.
Pe langa pregatirile normale - haine, camera, biberoane - am luat cam tot ce iti trece prin cap, tot felul de aparate si accesorii din care nu cred ca am folosit jumatate. Au plecat spre alte mamici ingrijorate ca asteptau primul copil. Nici ele nu le-au folosit vreodata. Pe Sofia am asteptat-o mai relaxati. Invatasem deja ca pe net scriu mai mult oameni fara copii sau agenti de publicitate. |
| Qbebe: Cum au fost nasterile? Au fost diferente intre sentimentele tale la nasterea Alecsiei si cele ce au insotit nasterea Sophiei? | Qbebe: Cum ai perceput venirea pe lume a celor doua fete? Au fost diferente intre sentimentele tale la nasterea Alecsiei si cele ce au insotit nasterea Sophiei? |
| Silvana: Fizic nu am suferit foarte tare. Am nascut ambele fetite prin cezariana, din motive medicale, dar m-am recuperat foarte repede. Cred ca de la mama mea am mostenit o constitutie atletica, piele elastica, asa ca revenirea a fost foarte rapida. Sentimentele insa au fost diferite, extrem de diferite. Nu am fost modelul tipic de graviduta sau mamica daca vreti, de la inceput. Am sa incep cu Alecsia, prima nascuta. Nu am fost indragostita de burtica mea si nu ma mangaiam zilnic pentru a simti bebelusul din burtica. Nici sotul meu nu a fost acel tatic care nu lipseste de la nicio ecografie sau care atinge duios burtica cu urechea pentru a asculta sunetele copilului. Cred ca nu am vrut sa acceptam de la inceput statutul nostru de viitori parinti. Am nascut-o pe Alecsia, am venit acasa cu ea dupa 3 zile si tot nu constientizam ca sunt mamica. Am invatat treptat sa ne iubim una pe alta. Alecsia este cea care m-a invatat sa fiu parinte sau Dumnezeu ne-a daruit noua, mamele, aceasta capacitate extraordinara de iubire si sacrificiu care se naste odata cu copilul. Cam asa a intrat Alecsia in viata noastra... treptat! (rade) La Sofia sentimentele au fost diferite. Stiam sa iubesc, iar sufletul meu gazduia o daruire nesfarsita pentru fetele mele. Sofia a fost speciala si pentru ca s-a nascut prematur, la 30 de saptamani, asa ca gandurile noastre se situau intre speranta, disperare si rugaciune... M-am rugat mult ca Dumnezeu sa o ajute sa supravietuiasca... Pe Sofia am botezat-o ulterior Nectaria, pentru ca m-am rugat la Sfantul Nectarie. Sofia a supravietuit si este un copil sanatos. Este cel mai important! Iar acesta e meritul unei echipe medicale extraordinare de la maternitatea Bucur (am nascut cu doamna doctor Liana Ples) si meritul ocrotirii divine! | Alecu: Poate e o prostie ca marturisesc asta, dar la ambele nasteri prima mea intrebare catre doctorita care ne-a ajutat a fost: "Cum e Silvana?" Cred ca iubesti ce ai deja si apoi noul venit te cucereste iremediabil, clipa de clipa traita alaturi de tine. Acum, daca lipsesc de acasa, prima intrebare este: "Cum sunt fetele?" |
| Qbebe: Care au fost schimbarile din viata ta care te-au luat prin surprindere sau te-au marcat atunci cand ai devenit parinte? |
|
| Silvana: Desigur, nasterea unui copil aduce numeroase schimbari in viata fiecaruia. Cu toate acestea, in ceea ce ma priveste nu au fost schimbari de natura a ma lua prin surprindere ori de natura a ma marca. Ma asteptam sa fiu speriata sau usor panicata atunci cand copilul facea febra, ma asteptam sa fiu obosita si permanent « conectata » la bebe... | Alecu: Totul a fost nou si, culmea, cresterea Sofiei inseamna deasemenea experiente noi, dar, ca sa inchei, cum sa-l intrebi pe unul care se bate de 25 de ani ce schimbari au adus doua mogaldete de caldura? Toata viata mea e altfel, scarile de valori, oamenii, peisajele, totul privesc altfel! |
| Qbebe: Care au fost provocarile noi cand a aparut cel de-al doilea copil? | |
| Silvana: Nu cred ca aparitia Sofiei a adus noi provocari. Din contra, al doilea copil te face sa te comporti mai natural, mai putin panicat, decat in cazul primului copil. Cu toate acestea, strict referindu-ma la Sofia si la faptul ca s-a nascut prematur, am avut anumite anumite situatii din care Dumnezeu ne-a ajutat sa iesim cu bine... | Alecu: Fascinante sunt eforturile Alecsiei, cu 3 ani mai mare, de a ne arata ca o iubeste pe Sofia. La fel de fascinante ca si micile crize de gelozie, avaritiile. Principala provocare este efortul de a a-ti expanda sufletul cat sa incapa amandoua. |
 |
|
| Qbebe: Care a fost cel mai greu sau derutant moment in cresterea copilului pana acum? | |
| Silvana: Sunt multe momente grele, iar principalele se raporteaza la momentele cand sunt bolnavioare. Sunt grele pentru ca as vrea sa am o bagheta magica de natura a le face suferinta sa dispara, atunci cand au febra sau alte dureri. Dar am avut noroc ca toate aceste momente sa nu fie si derutante. Cred ca Dumnezeu ne inzestreaza cu o forta speciala care ne face sa reactionam natural in momente critice, astfel incat nu e timp sa fiu derutata. De regula, ma mobilizez rapid in gestionarea unei situatii de criza. Consider ca am timp sa plang dupa trecerea crizei. Derutante devin anumite chestiuni de natura sociala, pe masura ce fetele cresc. Ma refer aici la Alecsia, care este mai marisoara si care are nevoie de multa atentie in explicarea relatiilor cu colegii sai, cu adultii din jurul ei, in invatarea ei sa isi gestioneze emotiile, etc. | Alecu: Nimic nu-ti mai pare greu dupa ce a trecut. Experiente urate am avut, dar au trecut si nu are rost sa le amintesc aici. Si momente grele au fost. Despre unele am scris pe blog, aici si aici . |
| Qbebe: Aveti 2 copii: pana acum, este mai usor de crescut al doilea copil? | |
| Silvana: Da. Eu asa cred. Primul copil iti ofera acea "scoala" necesara ... Nu am sa intru in detalii, dar la Alecsia eram speriata la orice lucru care mi se parea in neregula... La Sofia eram asadar... deja rutinata... | Alecu: Fiecare copil se creste altfel, pentru ca ei sunt unici, noi suntem unici. Sunt retete comune care se aplica, de aia pare mai usor cu al doilea, nu il mai privesti ca pe un extraterestru, dar, daca vrei sa cresti un copil cum trebuie, adapteaza retetele alea. Asta o afli discutand. Chiar si cu un bebelus poti discuta si vei fi uimit cate afli. |
| Qbebe: Care dintre fete este cea mai cuminte si care este cea mai nabadaioasa? | |
| Silvana: E greu de spus, mai ales pentru ca Sofia are abia 3 anisori... In plus, o regula esentiala in cresterea lor este aceea ca nu facem nici o comparatie intre ele... :) Drept urmare, amandoua sunt minunate, la fel de cuminti si la fel de nabadaioase... :) | Alecu: Sofia e mai practica, Alecsia e nebunateca, usor de strunit doar cu dragoste. Cred ca daca le-as darui un cal, Alecsia l-ar calari peste campuri, iar Sofia ar cauta o caleasca sa o prinda de el. Dar mai au de crescut si se schimba de la o zi la alta. Cumintenia si nabadaile le gestionezi tu, parintele, copilul are instincte. Tu trebuie sa ai maturitatea de a scoate din acele instincte un caracter. |
| Qbebe: Ce preferi sa faci alaturi de fete in timpul liber? Care sunt activitatile preferate? | |
| Silvana: Clar... imi place sa ma joc cu ele! Orice isi doresc ele! Mergem in parc, coloram, pictam, dansam, avem o multime de optiuni! | Alecu: Povestile, povestile sunt activitatea pe care o iubim toti 3 - ba, chiar 4, pentru ca si Silvana savureaza linistea daca noi 3 stam la povesti. Nu trebuie neglijate jocurile, copiii asa comunica, jucandu-se. Si comunicam... cat cuprinde. |
| Qbebe: Ce faci pentru tine insati/insuti in timpul liber? | |
| Silvana: Aproape nimic. Asta ar fi singura "falie" din viata mea! Dar ma hranesc cu toata fericirea si zambetul lor, astfel incat imi e bine! Cand le vad fericite, parca nici nu imi doresc nimic altceva! Asta nu e neaparat bine, dar asa simt eu... | Alecu: Imi iubesc viciile. |
 |
|
| Qbebe: Care dintre voi este politistul rau si care este politistul bun? | |
| Silvana: Clar eu! :) Cred chiar ca sunt uneori prea severa cu fetele, prea "politista"... :) Incerc sa scap de acest obicei! :) | Alecu: In ciuda fetei, eu sunt cel care cedeaza primul, de la Sofia la Silvana. Nu prea reusesc sa le spun "Nu", si ele nu se inghesuie sa ma ajute sa indrept asta. |
| Qbebe: Ce tehnici de santaj aplica fetele cand vor ceva si la cine functioneaza mai bine? | |
| Silvana: Tehnicile de santaj sunt clasice: "Te iubeeesc !!!..." Tati este cel care cedeaza cel mai usor! Se topeste efectiv atunci cand fetele il iau in brate si il iubesc! | Alecu: "Vorba dulce" e obiectul cel mai folosit ca mod de santaj. Si cele doua mari sau foarte mari o deprind si pe Sofia cu tehnica asta care functioneaza perfect la mine. |
| Qbebe: Care sunt chestiunile favorite ale fetelor: desene, mancare, culori, cantece... Ce le face placere? | |
| Silvana: Cred ca fiind atat de ocupati cu activitatile profesionale, acordam prea putin timp copiilor, astfel incat, "jucaria" lor preferata suntem chiar noi, parintii. Ca atare, fetele mele adora orice facem IMPREUNA!... Desene, culori, pictura, parc, povesti, stat la masa, etc. | Alecu: Copiii se plictisesc repede, viata lor e frumoasa daca ii asteapta o activitate noua cum se plictisesc de alta. Uneori vor desene, alteori doar sa-i imite pe adulti si, vorba Sofiei, "chiu cu tati". Alecsia are o pasiune de a sta cu mami in bucatarie, mai ales daca pregatesc ceva "special, o surpriza". Coloratul sau desenatul plac, dar sa aibe un scop, sa faci ceva mare, inedit. Alecsia a trecut repede peste cartile de colorat simple, iar Sofia deja incepe sa nu le mai agreeze. Plus ca acum coloratul din copilaria noastra e istorie, se lipsesc cristale pe foi, se picteaza statui din gips. Muzica le place, dar nu vor sa le-o impui. Asculta cuminti ce le spui tu ca e frumos, apoi Alecsia vrea melodiile dupa care danseaza la gradi, iar Sofia vrea ce vrea Alecsia. |
| Qbebe: Care sunt lectiile importante pe care incerci sa le predai fetelor tale? | |
| Silvana: Offff.... asta e o intrebare grea!!! Cea mai importanta lectie pe care incerc sa o predau este cea a echilibrului in viata... in tot ce ne dorim, traim, visam, facem! Incerc sa le invat sa fie echilibrate... si obraznice si cuminti, si rele si bune, si frumoase si urate... Echilibrate! Totul porneste din sufletul lor! | Alecu: Noi incercam sa le aratam o familie cat mai frumoasa, sa ascundem deocamdata partile urate ale vietii, chiar si micile frecusuri dintr-un mariaj. Cred ca daca in familie simt caldura, vor intelege mai tarziu care e rolul ei. Putina credinta, incredere in sine si micile bariere dintre rau si bine sau adevar si minciuna. Le ajunge pentru varsta asta. Mai tarziu, cred ca-mi doresc sa le vorbesc despre caracter si despre arta. |
| Qbebe: Cum ti-a afectat aparitia copiilor viata profesionala? | |
| Silvana: Viata profesionala mi-a fost afectata in totalitate! Sunt avocat, iar ziua mea incepe dimineata si nu stiu cand se termina! Acum ele imi fac programul, cand termina gradinita sau scoala! | Alecu: Viata profesionala imi afecteaza copiii, nu invers! |
 |
|
| Qbebe: Cand si cum au inteles fetele faptul ca mami are serviciu? | Qbebe: Cum percep cele mici faptul ca tati apare la televizor? |
| Silvana: Foarte repede! Fetele mele au inteles ca mami are serviciu atunci cand au perceput faptul ca plec dimineata si ma revad dupa-amiaza! Apoi, gradinita a devenit "serviciul" Alecsiei, pentru care "am negociat" un salariu de 1 leu pe zi de lucru! | Alecu: Alecsia e incantata, iar Sofia face ce facea si sora-sa, cand era de varsta ei, adica pupa ecranul si spune tuturor: "Tati desene!" Alecsia a inteles deja ca nu toti oamenii care ma saluta pe strada ma iubesc. I-am explicat asta odata, spunandu-i ca acei oameni l-ar saluta si pe Sponge Bob, ca-l stiu de la televizor. |
| Qbebe: Exista momente in care simti ca pierzi ceva din copilaria fetelor din cauza carierei? Ti-ai dori sa fii mama si sotie full time? | Qbebe: Exista momente in care simti ca pierzi ceva din copilaria fetelor din cauza carierei? Ti-ai dori sa fii tata si sot full time? |
| Silvana: Ohhh... Exista un milion de momente! Nu stiu daca mi-as dori sa fiu mama si sotie full time! Cred ca nu! Sunt un om activ in profesia mea, dar cred ca mi-as dori sa pot avea mai mult timp pentru ele! | Alecu: Nu cred ca si-ar dori ele sa fiu full time tata si sot. Plus ca sunt full time tata si sot, dar cu o ocupatie! |
| Qbebe: Din profesia ta, care este lectia de viata pe care vrei sa o oferi mostenire copiilor tai? | |
| Silvana: Din profesia mea... Le voi invata sa fie oneste, corecte si echilibrate! Le voi invata sa fie constiincioase, fidele, ambitioase! Le voi invata tot ce in mintea mea face sufletul sa straluceasca! | Alecu: M-am ocupat 25 de ani de crime, terorism si coruptie. Nu au varsta sa le impartasesc nimic din ce am invatat despre lumea in care traim. Lasa-le sa creada inca in Mos Craciun. Mai tarziu, vom vedea! |
| Qbebe: Sotul tau scrie "Jurnal de tatic" si cititorii Qbebe il urmaresc de ceva vreme... Cat din ce scrie sotul tau descrie viata voastra de familie si cum este sa traiesti cu un om care mai "da din casa"? | Qbebe: Ai un blog... Si scrii un "Jurnal de tatic" pe care si cititorii Qbebe il savureaza de la o vreme... Cat este adevar si cat este literatura din tot ce scrii tu acolo? |
| Silvana: Chiar si eu sunt o cititoare fidela a Jurnalului! 99% din ce contine sunt situatii reale din viata noastra, transpuse prin sufletul si cuvintele celui pe care il iubesc si care ne iubeste. Sotul meu este cel in care am incredere sa imi creasca copiii, fara nici o indoiala. Ne respectam si incercam sa emanam iubire, suficient cat fetele noastre sa inteleaga ce e iubirea, sa o cunoasca si sa o traiasca! Asa am crescut si eu, iar tatal meu a fost prima mea "iubire", primul meu model masculin! Fetele sunt extrem de atasate de tatal lor, iar atentia si iubirea cu care el le inconjoara nu pot fi descrise... Nu, nu ma deranjeaza expunerea publica a unor situatii din viata noastra, uneori chiar ma amuza! Niciodata nu stiu despre ce scrie si de cele mai multe ori citesc jurnalele odata cu voi... | Alecu: Nici nu as putea avea imaginatie mai multa decat au fetele mele. Cea mai mare parte e adevarata, trairile mele descrise acolo sunt adevarate. Si au inca un lucru, toti tatii le avem, ba chiar cu cat e tatal mai dur, cu atat fac fetele ce vor din el. Doar ca eu recunosc. |
| Qbebe: Descrie taticul Alecu in 5 cuvinte. | Qbebe: Descrie mamica Silvana in 5 cuvinte. |
| Silvana: Nu am 5 cuvinte, am doar un cuvant. E perfect. E asa cum trebuie sa fie, e asa cum noi il iubim, cu bune, cu rele si cu lucruri minunate! | Alecu: Mama perfecta. Da? Hm! Ok... |
 |
|
| Qbebe: Descrie in 3 cuvinte viata voastra de familie. | |
| Silvana: Razboi, pace, echilibru! De toate! | Alecu: Deocamdata alta n-avem. |
| Qbebe: Daca ai putea, ce ai schimba la lumea in care cresc copiii tai? | |
| Silvana: Tot. As aduce libertatea de astazi in curatenia spiritului (demodat si comunist) de acum 30 de ani... | Alecu: Lumea nu o pot schimba, dar as vrea sa le formez pe ele ca sa reziste. Sau macar sa le feresc de lectiile dure. Nu le "droghez" cu frumusete, ci doar astept sa se mai coaca pentru a percepe realitati mai dure. |
| Qbebe: Cum iti imaginezi ca vor fi fetele tale ca adulti? | |
| Silvana: Vor fi ca ele... Vor avea sufletul, mintea si steaua lor! Imi amintesc si acum primul lucru pe care i l-am spus mamei mele imediat ce am nascut-o pe Alecsia: "Mami, s-a nascut un copil liber!". Cred ca vor fi asa cum Dumnezeu va crea drumul lor... | Alecu: Fericite. Sper. |
| Qbebe: Ce sfaturi le vei da fetelor, de la femeie la femeie, in legatura cu barbatii, cu relatiile de cuplu? | Qbebe: Ganduri / pregatiri pentru intalnirile cu viitorii pretendenti / iubiti? |
| Silvana: Un singur sfat: sa iubeasca! Consider ca isi vor primi propriile lectii de la viata, astfel incat vor simti, la fel ca noi toti iubire, ura, speranta, dezamagire... Voi incerca doar sa fiu langa ele atunci cand vor experimenta aceste sentimente... | Qbebe: Sunt colectionar de arme de foc. E unul dintre viciile despre care spuneam ca ma dedic lor in timpul liber. |
 |
|
| Qbebe: Daca ti-ar spune cineva ca isi doreste un copil, care ar fi primul sfat pe care i l-ai da? | |
| Silvana: Nu stiu daca i-as da un sfat! I-as spune doar ca in cazul meu, copiii constituie cel mai important dar pe care mi l-a dat viata! | Alecu: Sa se gandeasca daca poate. Dupa e tarziu. Trebuie sa poti sa spui lucruri de genul „viata profesonala imi afecteaza copiii, nu invers". Eu nu puteam, dar am invatat pe parcurs. Si asta a insemnat un cost pentru fetele mele. |
Fotografii din arhiva personala a familiei Racoviceanu. Multumim.
Articolul urmator
Ce mari și frumoși au crescut copiii Valentinei Pelinel! Cum se descurcă vedeta în rolul de mămică de trei copii
Urmareste-ne pe Google News
