Fiica mea este încântată să își cunoască surioară, însă eu nu voi trăi să le văd crescând

„Cancerul te privează de atâtea lucruri, de ce ar trebui să te priveze de visul tău de a-ți completa familia?”

Catherine Reeve a fost diagnosticată cu glioblastom (cea mai frecventă formă de cancer cerebral agresiv la adulți) în urmă cu cinci ani și jumătate. Are o fetiță de opt ani și încă un bebeluș nou-născut care le-a completat familia și pentru care Catherine și-a jurat că va trăi la maximum fiecare clipă, ca și cum ar fi ultima.

„Atunci când le văd pe Rose și pe Skye împreună, simt că toată suferința mea de până acum nu a fost în zadar”, spune Catherine, profesoară de logopedie și limbaj, care locuiește în Chelmsford, Essex, împreună cu soțul ei, Steve, în vârstă de 44 de ani.

Citește și: Cum se pregătește o mamă bolnavă de cancer să-și ia rămas-bun de la copiii ei. Ți se rupe sufletul

„Rose o adoră pe surioara ei și vrea să o îmbrățișeze tot timpul. Am vrut cu disperare să îi ofer un cadou prețios, astfel încât să nu fie singură când nu voi mai fi pe lume. Skye a adus atâta bucurie în viețile noastre și simbolizează faptul că viața merge mai departe. Cancerul te privează de atâtea lucruri, de ce ar trebui să te priveze de visul tău de a-ți completa familia?”, a mărturisit Catherine.

Ea recunoaște totuși că se simte cumva vinovată pentru faptul că a adus pe lume un copil care nu se va bucura de prezența unei mame!

Catherine a născut-o pe micuța Skye prin cezariană anul trecut, pe 15 octombrie. Cântărea doar 2.5 kg și avea un smoc negru de păr.

„Mă simt cumva vinovată pentru că am adus pe lume încă un copil, știind că nu voi trăi să îl văd crescând și că îl voi lăsa fără mamă”, spune ea. „Nu știu cât timp voi mai fi aici și am momente când mă gândesc la asta. Încerc totuși să nu mă mai consum astfel pentru că nu mă pot bucura de timpul prețios pe care îl avem acum. Întotdeauna am încercat să trăiesc clipa, cu atât mai mult de când am fost diagnosticată cu cancer”, a mărturisit Catherine.

„Skye este atât de iubită și va fi mereu iubită atunci când eu nu voi mai fi. Îi are pe Steve, pe sora ei, pe părinții mei, pe mătușile, unchii și verii care o adoră cu toții - topește inimile tuturor cu fața ei drăgălașă”, a mai spus mămica.

Înainte să se îmbolnăvească, Catherine și Steve au încercat de mai multe ori să mai facă un copil. Când a aflat că suferă de cancer, ea s-a gândit inclusiv să își înghețe ovulele, dar acest lucru ar fi putut să îi întârzie tratamentul și recuperarea.

„Nici măcar nu eram siguri că aș putea concepe după chimioterapie, așa că ne simțim și mai binecuvântați că o avem pe Skye", spune Catherine, care a aflat că este însărcinată cu o zi înainte de Ziua Îndrăgostiților din 2021 „Când i-am spus Rose că sunt însărcinată și că va avea un frățior sau o surioară, fața ei mică s-a luminat. A spus că vrea o soră, pentru că băieții mici miros urât!”, povestește Catherine. Dorința lui Rose s-a împlinit atunci când la ecografia de la 20 de săptămâni s-a descoperit că bebelușul era o fetiță.

După ce Skye - ale cărei alte prenume sunt „Barbara”, după mama lui Steve, care a murit vara trecută, și „Yvonne”, după mama lui Catherine - s-a născut, a trebuit să stea în spital timp de 48 de ore ca măsură de precauție pentru a se asigura că nu a fost afectată de medicamentele pentru epilepsie ale mamei sale.

Citește și: „Nu ai făcut nimic, nu meriți nimic”. Povestea despre divorț a unei mame care și-a crescut copiii în timp ce se lupta cu cancerul

„Rose nu a putut veni la spital din cauza Covid, așa că a stat la părinții mei. Era disperată să își întâlnească sora. Când Skye a fost externată din spital, ne-am dus să-i facem o surpriză lui Rose. Mama m-a văzut prima, în timp ce ne furișam prin spatele casei. A fost foarte emoționant și au curs multe lacrimi de fericire. Rose purta tricoul ei cu „Sunt sora mai mare”, iar fața ei s-a luminat când a văzut-o pe Skye”, mai mărturisește Catherine.

Catherine a făcut două RMN-uri în timp ce era însărcinată, dar fără substanță de contrast.

„Oncologul meu vrea să-mi facă un RMN cu substanță de contrast în luna următoare - a spus că este 95% sigură că tumora mea nu a crescut în timpul sarcinii, dar vrea să fie sigură”, explică Catherine. „Încerc să o fac pe Skye să se obișnuiască cu biberonul, deoarece nu voi putea să o alăptez timp de 24 de ore”, a spus ea.

Cum a descoperit Catherine că are o tumoră pe creier

În 2016, Catherine era director adjunct la o școală primară când a început să sufere de dureri de cap, care au devenit din ce în ce mai severe și mai dese. A mers la medicul de familie, care a pus durerile de cap pe seama stresului și a diagnosticat-o cu depresie. I s-au prescris antidepresive.

„Nu am fost niciodată o persoană stresată, dar am crezut că este plauzibil, deoarece aveam o slujbă foarte solicitantă”, spune Catherine. Ea povestește că devenise din ce în ce mai uitucă și, în iulie 2016, cea de-a șasea aniversare a căsătoriei i-a scăpat din vedere.

„Întotdeauna îmi amintesc aniversarea noastră, dar atunci mi-a dispărut cu totul din minte până când Steve mi-a înmânat o felicitare”, își amintește ea. Pe 4 august 2016, mama lui Catherine a venit acasă și a știut instantaneu că fiica ei nu era în regulă. A dus-o pe Catherine la Urgențe, unde i s-au făcut mai multe investigații în urma cărora a reieșit că avea o masă tumorală pe creier. A fost trimisă la un spital de specialitate pentru un RMN detaliat.

„Îmi amintesc că eram în ambulanță cu sora mea, iar mama îl sunase pe Steve să ne întâlnim la spital. Ultimul lucru pe care mi-l amintesc este că am fost dusă în scaunul cu rotile la spital, apoi totul a devenit neclar”, spune Catherine. Cinci zile mai târziu, ea a fost operată pentru a elibera presiunea de pe creier și a fost supusă unei craniotomii 10 zile mai târziu pentru a îndepărta 97% din tumoare. La două săptămâni după operație, a primit o lovitură și mai devastatoare când rezultatele biopsiei au arătat că avea un glioblastom incurabil.

„Medicii ne-au spus că mai aveam între trei și cinci ani de trăit", spune Catherine. „Nimic nu te poate pregăti pentru a primi un diagnostic terminal - nu părea real. Mă tot gândeam: "De ce eu?" și ceea ce mă durea cel mai mult era să știu că îmi răneam familia. Mi-a luat mult timp să trec peste toate aceste sentimente”, povestește Catherine.

După ce a ieșit din spital, Catherine a urmat șase săptămâni de radioterapie și șase luni de chimioterapie. Și-a pierdut mobilitatea pe partea dreaptă a corpului, care s-a îmbunătățit treptat cu fizioterapie. A trebuit să învețe să meargă din nou, să folosească un cuțit și o furculiță și nu a putut conduce timp de doi ani și jumătate. În mod emoționant, Catherine știe că într-o zi va trebui să își ia rămas bun de la fetițele ei.

„Poate că voi scrie scrisori sau voi face videoclipuri pentru etapele importante din viața lor, atunci când nu voi putea fi alături de ele", a spus Catherine. „Dar nu sunt încă în acel loc - voi ști când voi fi. Suntem realiști și știm ce ne așteaptă pe măsură ce boala progresează inevitabil. Dar alegem să trăim clipa și să ne concentrăm pe aspectele pozitive.”, a mai adăugat aceasta.

Catherine ar fi trebuit să alerge la Maratonul de la Londra pentru o organizație caritabilă în 2020, dar evenimentul a fost anulat din cauza pandemiei. Nu s-a lăsat descurajată de acest lucru și a alergat, în schimb, în jurul orașului Chelmsford, strângând în total 7.000 de lire sterline pentru organizația caritabilă.

Acum s-a înscris pentru a alerga maratonul din 2023 „pentru a-l bifa de pe lista mea de dorințe și pentru că astfel pot ajuta alți oameni aflați în situația mea. Vreau să fac cât mai mult posibil și să trăiesc cea mai bună viață cât mai pot - să îmi fac amintiri cu Steve și cu fetele noastre minunate”, spune Catherine.

Citește și: A pierdut lupta cu cancerul la doar 33 de ani. „Acum se odihnește în sfârșit în liniște totală”